Andrei M. (30 de ani) se consideră o persoană căreia îi place riscul şi, după cum v‑aţi dat deja seama, îi place discreţia. Adrenalina nu o obţine din sporturi extreme şi nici din gambling. În schimb, tranzacţionează pe Forex. „Eu din asta trăiesc. Asta fac“, spune Andrei, care de doi ani, de când joacă bani reali pe Forex, spune că a adunat profituri de sute de mii de euro. „Am făcut tot felul de businessuri, unele mai profitabile, altele mai puţin. Nimic nu se compară cu Forex‑ul“, afirmă tânărul. De ce este această piaţă aşa specială şi cum poţi să câştigi din ea?

POVESTEA BANILOR. Andrei a luat contact prima oară cu Forex (abrevierea de la Foreign Exchange Market – piaţă valutară) în 2008 pe când se afla în Hong Kong pentru un business de intermediere de mărfuri – cumpăra marfă din China şi o revindea unor distribuitori din România. Se afla la o bancă pentru a schimba 50.000 de euro în dolari. A văzut cursul de schimb afişat şi a calculat că trebuia să primească în jur de 80.000 de dolari.

„Până a numărat casieriţa banii şi până a făcut documentele au trecut cam 20 de minute, iar când am primit banii am observat că erau 79.200, adică mai puţin cu 800 de dolari decât calculasem eu“, povesteşte el.
Între timp se modificase cursul de schimb euro‑dolar. „Eu eram şocat pentru că mă aşteptam să fie ca în România, unde cursul este fix pe toată perioada zilei“. A aflat ulterior că atât la Hong Kong, cât şi în alte mari centre financiare, schimbul valutar, chiar şi cel al populaţiei, se face la cursul „spot“ (în timp real – n.r.) şi că din acest punct de vedere România este o excepţie. Oricum, Andrei s‑a simţit nedreptăţit şi a vrut să‑i ceară explicaţii directorului de sucursală pentru faptul că nu a fost informat.

Bancherul l‑a sfătuit să mai aştepte o oră în speranţa că piaţa va fluctua în favoarea lui. Ceea ce s‑a şi întâmplat iar Andrei şi‑a recuperat cei 800 de dolari pierduţi şi a mai şi câştigat ceva pe deasupra. „A fost un sentiment minunat“, spune omul de afaceri care după întâmplarea respectivă s‑a dus repede în camera de hotel şi a început să citească pe Internet despre Forex, valute şi brokeri. A aflat de platformele de tranzacţionare online prin intermediul cărora orice persoană fizică, de oriunde în lume, poate vinde şi cumpăra valută la fel ca marile bănci sau fonduri de investiţii.

Timp de un an şi jumătate a citit tot ce se putea citi în domeniu şi a tranzacţionat zilnic pe conturi demo, iar în 2009 şi‑a încercat prima oară norocul cu bani reali. „Mi‑am deschis un cont pe platforma Tradeville şi am investit 5.000 de euro, dar nu am spus decât unui prieten pentru că majoritatea te acuză că joci banii ca la cazinou“. După o zi în care au trecut de la agonie la extaz – era exact ziua în care Statele Unite anunţau stimulul financiar pentru relansarea economiei iar piaţa a fost foarte volatilă – seara cei doi aveau în cont 10.000 de euro. „Ne‑am îmbrăţişat. Eram ca doi copii“, îşi aminteşte el. Iar când au mers la bancă şi au văzut că cei 10.000 de euro chiar sunt în cont, şi‑au dat seama că „e o treabă serioasă“.

De atunci, nu a existat o zi în care Andrei să nu fie activ pe Forex, fiind zile în care urmărea 16 ore continuu ecranul calculatorului. A avut momente de bucurie maximă când şi‑a multiplicat banii de zece ori într‑o singură zi, dar şi multe zile triste în care a avut pierderi de mii de euro în câteva minute. „Când vezi contul pe plus, ai o stare de euforie senzaţională. E ceva ce nu poţi să explici dacă nu trăieşti. Iar dacă pierzi, şocul emoţional şi presiunea psihică ating cote de neimaginat. Este groaznic“, detaliază el. „Nu degeaba se spune că un trader (persoana fizică ce tranzacţionează în nume propriu se numeşte trader – n.r.) se pensionează la 40 de ani“, adaugă traderul.

După atâtea experienţe spune că a ajuns la un control aproape total al emoţiilor – condiţia numărul unu dacă vrei să ai succes pe Forex. „Am ajuns la stadiul în care am avut pierdere de 10.000 de euro într‑o singură zi de care nu am fost afectat. Şi nu că aş fi milionar“, spune el. Cel mai mare câştig a fost când a dus un cont de 3.450 de euro la 30.000 de euro într‑o singură zi. Mai puţin perseverent, prietenul lui a renunţat după câteva încercări consecutive soldate cu pierderi. „Nici acum nu s‑a tratat“, spune amuzat Andrei.

„PIAŢA NU IARTĂ“. De fapt, foarte puţini dintre cei care îşi încearcă norocul pe Forex ajung să facă bani din această activitate pentru că majoritatea renunţă după primele experienţe negative. Statisticile din domeniu arată că în jur de 90–95% dintre cei care tranzacţionează pe Forex pierd bani. „De regulă cam jumătate îşi pierd banii repede, într‑o lună. Încă vreo 20% îi pierd încet, «bleeding», cum spunem noi, şi mai sunt 20% care se menţin într‑o stare de echilibru, nici nu pierd, nici nu câştigă. Rămân sub 10% care au câştiguri substanţiale şi cu regularitate“, detaliză Iulian Panait, preşedinte al firmei de consultanţă financiară KDT Invest, care de asemenea tranzacţionează pe Forex în nume propriu. Povestea de succes, la care se gândesc toţi investitorii de pe Forex când se apucă de jucat, este cea a lui George Soros, unul dintre investitorii care au făcut avere tranzacţionând pe Forex, care a devenit celebru în 1992 când a speculat împotriva Băncii Angliei şi a lirei sterline câştigând aproximativ un miliard de dolari într‑o singură zi.

Dar de ce procentul celor care pierd este atât de mare? La prima vedere, piaţa Forex este una dintre cele mai puţin riscante din lume – valutele fluctuează una faţă de alta cu 1% pe zi, în timp ce bursa poate scădea într‑o zi şi cu 10%. În plus, Forex nu este afectată de crize – poţi să faci bani şi când o valută creşte, şi când scade. Levierul este de fapt găselniţa care face ca această piaţă să devină foarte riscantă, dar şi foarte tentantă. Cum funcţionează? Prin efectul de levier (sau tranzacţionarea în marjă), un investitor are capacitatea de a controla în piaţă o sumă mult mai mare decât cea pe care o are efectiv. De exemplu, dacă investesc 1.000 de euro cu un levier de 10 pot controla 10.000 de euro. Cu un levier de 100 pot controla 100.000 de euro.

Efectul de levier este şi motivul pentru care piaţa Forex este atât de mare – patru trilioane de dolari pe zi, iar din această piaţă cea mai mare pondere o au tranzacţiile euro‑dolar. În acelaşi timp, levierul îi dă posibilitatea investitorului să îşi multiplice foarte rapid banii dacă piaţa evoluează în favoarea lui. Dar la cea mai mică fluctuaţie adversă a cursului riscă să piardă definitiv suma investită iniţial (cei 1.000 de euro) – contul se închide automat atunci când pierderea depăşeşte suma depusă. Pe piaţă există brokeri care oferă levier de până la 500. „Vă daţi seama că riscurile sunt imense“, spune Panait. „Levierul poate fi cel mai mare prieten şi cel mai mare duşman al traderului. La cea mai mică fluctuaţie adversă contul se poate închide şi ai pierdut tot. Piaţa nu iartă, nu are sentimente“, spune Andrei, traderul de la începutul articolului.

BROKERUL INAMIC. Trebuie spus că toate tranzacţiile pe piaţa Forex se fac prin intermediul unui broker care pune la dispoziţia traderilor platforme de tranzacţionare online, iar brokerul câştigă din comisioane. „Această platformă are un rol foarte important în succesul sau insuccesul unui trader (…). Mulţi nu dau importanţă acestor comisioane, dar dacă eşti un trader activ comisioanele se adună“, spune Andrei. Teoretic, brokerul nu are nici un interes ca traderul să‑şi piardă banii pentru că el câştigă mai mult dacă traderul rămâne în piaţă. Practic, de multe ori, brokerul devine adversarul traderului pe piaţă.

„Având în vedere că din punct de vedere statistic un trader are şanse mai mari să piardă decât să câştige, unii brokeri s‑au gândit că de ce să câştige numai din comisioane când pot deveni contrapartida clienţilor lor“, spune Panait. Aceştia sunt brokerii cu „dealing desk“ sau „market makeri“, care, atunci când clienţii lor iau o poziţie în piaţă, ei iau o poziţie adversă. Există şi brokeri care nu au birou de tranzacţionare, „non dealing desk“, dar care au alte dezavantaje printre care comisioanele mai mari. Fiecare broker are în spate bănci foarte mari şi fonduri de investiţii uriaşe. „Gândiţi‑vă ce şanse are vecinul meu de la doi să câştige împotriva unor companii cu atâta know‑how, tehnologie şi cu atâţia specialişti“, se întreabă retoric Iulian Panait. Mai mult, având acces la informaţiile clienţilor introduse pe platformele de tranzacţionare, brokerii pot face tot felul de analize astfel încât să afle din timp cursul care i‑ar avantaja.

„Toţi traderii profesionişti ştiu că sunt manipulări în piaţă. Dar acesta este un subiect tabu“, mai spune Andrei. Manipulările sunt posibile şi pentru că piaţa Forex este o piaţă descentralizată (preţul nu se formează prin licitaţie) şi nereglementată (nu există o autoritate care să o controleze). Iar acestea sunt riscuri suplimentare, la ceea ce este deja o investiţie riscantă.

FOREX ÎN ROMÂNIA. Dar detaliile de acest gen şi explicaţiile statistice nu îi împiedică pe tot mai mulţi români să‑şi încerce norocul pe platformele de tranzacţionare, mai ales că unele îşi fac o reclamă cu adevărat agresivă. „Maria, o vânzătoare, a adus luna trecută 3.500 de euro tranzacţionând cu Forex“ – este textul unei reclame pe care cu siguranţă aţi văzut‑o pe Internet în ultima periodă. „Aceste reclame induc în eroare populaţia generând nişte aşteptări iraţionale. Prezintă un caz de succes ca şi cum ar fi regula generală, când de fapt statisticile arată că şansele sunt mult mai mari să pierzi“, spune Panait. Şi criza a dus la creşterea interesului pentru acest tip de investiţii în România în condiţiile în care tot mai multe persoane aflate în dificultate financiară speră să se îmbogăţească prin Forex.

Cristian Cochinţu, analist financiar la brokerul Admiral Markets, spune că mulţi dintre românii care investesc pe Forex sunt şomeri. Broker de origine estoniană, Admiral Markets are o reprezentanţă şi în România şi a făcut chiar un profil al investitorului român pe piaţa Forex. „Bărbat, între 30 şi 40 de ani, cu studii medii şi superioare şi cu venituri medii şi peste“, descrie pe scurt Cochinţu tiparul acestuia. „Românii au un apetit de risc foarte mare şi tranzacţionează în general sume mici – câteva sute sau 1.000 de euro. Nu studiază foarte mult piaţa, atunci când tranzacţionează se bazează pe ce aud, pe ce mai citesc pe un site, pe ce spun X şi Y. Dar nu înţeleg că tot ceea ce se spune şi se comentează nu mai are valoare pentru că este deja inclus în preţ“, spune el.

Admiral Markets a intrat pe piaţa din România în 2008, iar în 2009 a avut „o explozie“ a numărului de clienţi, spune reprezentantul companiei fără a dezvălui cifre. Anul acesta, se aşteaptă la o nouă creştere de peste 100% a numărului de clienţi. „Este clar că tranzacţionarea pe Forex devine încet‑încet o modă şi în România aşa cum este spre exemplu în Rusia sau în Polonia“, mai spune Cochinţu. Statistici exacte cu privire la numărul românilor care tranzacţionează pe Forex nu există, dar potrivit estimărilor din piaţă acesta este undeva la câteva mii de persoane. Potrivit datelor companiei, în România s‑ar tranzacţiona anual în jur de 10 milioane de euro, în bani reali, care datorită efectului de levier se traduc în tranzacţii de sute de milioane de euro.

Un alt mod de a face bani din această industrie este de a oferi servicii conexe. Admiral Markets a lansat anul trecut în România o carte, „100% Forex. Învăţăm şi câştigăm“, care s‑a vândut în circa 1.000 de exemplare. Au apărut chiar şi comunităţi ale jucătorilor Forex din România cum ar fi site‑ul vamist.ro unde traderii fac schimb de experienţe şi review‑uri la brokeri. O altă metodă de a face bani este prin ceea ce se cheamă „white label“ – aducerea sub licenţă în România a unei platforme de afară şi adaptarea ei la piaţa locală.

CA UN JOB. Este sau nu bine că se conturează fenomenul Forex în România? Iulian Panait este de părere că tranzacţionarea pe Forex nu este un lucru rău în sine. „Pierzi nişte bani, dar pierzi învăţând ceva, adică urmăreşti o piaţă, urmăreşti nişte ştiri, faci un efort de a intui care este impactul unor ştiri şi evenimente asupra preţului. Între a juca 100 de euro la cazinou şi a‑ţi deschide un cont pe Forex eu l‑aş felicita pe cel care alege Forex“, detaliză Panait. Andrei M. spune că nu există nici o legătură între Forex şi jocurile de noroc. Ca să câştigi pe Forex, crede el, nu ai nevoie de şansă, ci de muncă susţinută şi nervi tari. Dacă e să tragă linie, profiturile pe care i le‑a adus Forex în ultimii doi ani sunt mai mari decât pierderile, dar nu cu foarte mult. „Consider că anii aceştia sunt baza mea, educaţia în domeniu“, spune Andrei care a fost la un moment dat tentat să facă o şcoală de profil la Londra. „Atâta timp cât n‑o iei în serios şi n‑o priveşti ca pe un job, nu vei câştiga bani“, trage concluzia unul dintre cei 5–10% dintre jucătorii de succes pe piaţa internaţională a tranzacţiilor valutare.

Ce nu trebuie să faci pe Forex

Principalul motiv pentru care mulţi traderi pierd bani este că joacă la noroc fără să se bazeze pe vreo analiză sau strategie.

1 MACRO. Fiecare eveniment politic sau economic, fiecare întâlnire la nivel înalt pot avea un impact asupra cursului. Publicarea unor indicatori precum inflaţia, PIB‑ul, şomajul poate produce fluctuaţii majore. Orice trader profesionist trebuie să înveţe să le interpreteze.

2 RISC. Unul din principalele motive pentru care atât de mulţi traderi pierd bani pe Forex este că tranzacţionează cu un levier prea mare în speranţa de a‑şi multiplica banii peste noapte sau că pun toţi banii într‑o singură poziţie. Este recomandat să nu foloseşti mai mult de 2% din cont pentru o singură poziţie.

3 EMOŢII. Cel mai mare duşman al unui investitor pe Forex sunt propriile emoţii. Pentru a ajunge să câştige bani, un trader trebuie să înveţe să‑şi controleze emoţiile şi să fie disciplinat în a aplica o strategie.

Mic dicţionar Forex

Traderii Forex vorbesc adesea într‑un jargon care nu este accesibil tuturor. Iată câteva din cele mai des folosite expresii.

>Ask Preţul utilizat la cum­pă­rarea unei perechi valu­ta­re (poziţie long). Este întotdea­una mai mare decât Bid‑ul. EUR/USD – 1,4915/1,4917. Ask este 1,4917.

>Bid Preţul utilizat la vânzarea unei perechi valutare (po­ziţie short). Este întotdeau­na mai mic decât Ask‑ul. EUR/USD – 1,4915/1,4917. Bid este 1,4915.

>Pip (pips) Cea mai mică modificare pentru orice pereche valutară sau pasul minim de cotare. De exemplu, pentru cursul EUR/USD de 1,4915/1,4917, un pip reprezintă 0,0001.

>Marja Numită şi „colateral“, este o sumă de bani pe care clientul trebuie să o aibă în cont pentru ca brokerul să accepte tranzacţia. Acea sumă e blocată până la închiderea poziţiei.

>Short O poziţie deschisă prin vânzare („short selling“). Expresia este „Am intrat short pe X“, adică am vândut X.

> Long O poziţie deschisă prin cumpărare. Expresia este „Am intrat long pe ­moneda X“, adică am cumpărat X.