Serbia decretează trei zile de doliu după decesul patriarhului ortodox Pavle

0

Preafericitul Pavle, în vârstă de 95 de ani, a murit într-un spital din Belgrad. Sănătatea sa era în declin de mai mulţi ani, iar patriarhul nu mai avusese apariţii publice recente. Presa sârbă a relatat anul trecut că Pavle a cerut să se retragă din funcţie, dar Sinodul nu a acceptat. Mitropolitul Amfilohije îi ţinea locul de câţiva ani.

Patriarh din 1990, Pavle a fost liderul spiritual al ortodocşilor sârbi în timpul anilor tumultoşi şi sângeroşi care au însoţit destrămarea fostei Iugoslavii şi au dus la un avânt al naţionalismului sârb.

„Jurământul nostru este de a nu face să plângă niciun copil şi de a nu întrista nicio bătrână pe motiv că este de o altă religie sau dintr-o altă naţie”, declara Pavle la începutul conflictului din anii ’90, potrivit televiziunii publice RTS.

Majoritatea celor 7,5 milioane de sârbi sunt de confesiune ortodoxă.

Preşedintele sârb Boris Tadici a spus, potrivit agenţiei Beta, că moartea patriarhului înseamnă „o pierdere de neînlocuit pentru întreaga naţiune sârbă”, iar pentru el constituie „o pierdere personală”.

Poporul sârb „a pierdut un conducător înţelept…un lider spiritual de care putem fi mândri atât ca naţiune, cât şi ca stat”, a subliniat şi premierul Mirko Ţvetkovici. Guvernul sârb s-a reunit duminică în şedinţă extraordinară şi a decretat trei zile de doliu naţional începând de luni, potrivit unui comunicat.

Clopotele bisericilor sună la intervale regulate în întreaga ţară şi în enclavele sârbe din Kosovo.

Sfântul Sinod s-ar putea reuni încă de duminică pentru a discuta despre situaţia creată prin decesul patriarhului şi despre succesiunea sa.

Cum în timpul conflictelor din Croaţia şi Bosnia, la începutul anilor ’90, Biserica Ortodoxă Sârbă şi-a exprimat sprijinul pentru naţionaliştii sârbi, ea a fost adesea bănuită că-i ajută pe foştii lideri ai sârbilor bosniaci să se ascundă, în special pe Radovan Karadzici, fostul lider politic al sârbilor bosniaci, arestat în cele din urmă în iulie 2008, după ce 13 ani s-a sustras justiţiei internaţionale.

Înainte de a fi ales al 44-lea patriarh al Bisericii Ortodoxe Sârbe, Pavle a fost episcop în Kosovo, pe care Serbia o consideră în continuare provincia sa sudică şi care pentru sârbi reprezintă leagănul culturii şi istoriei lor. Pavle s-a dus de mai multe ori în Kosovo şi după retragerea, în 1999, a forţelor fostului preşedinte iugoslav Slobodan Miloşevici, pentru a-şi exprima susţinerea pentru episcopii rămaşi aici, precum şi faţă de minoritatea sârbă.

Biserica sârbă s-a mobilizat pentru a împiedica independenţa Kosovo, proclamată în cele din urmă de autorităţile albaneze de la Priştina în februarie 2008.

Totuşi, Pavle a fost considerat în general un element moderat în sânul Bisericii ortodoxe. El a reuşit să facă din nou auzită vocea Bisericii în ţară introducând programe de religie în şcoli, după ce regimul comunist al lui Tito avusese grijă să „înăbuşe” prezenţa bisericii în viaţa publică.

Mai multe sondaje indică în prezent că Biserica ortodoxă este considerată de sârbi instituţia în care au cea mai mare încredere.