Severin: Raportul pe justiţie are scopul de a pune România la marginea Europei

„Este cel mai prost raport pe care l-a produs comisia în cadrul acestui mecanism (de verificare şi de cooperare, n.r). Este cel mai prost întocmit, este un raport cu bătaie politică”, a declarat eurodeputatul, dorind să precizeze că nu vorbeşte ca unul dintre oamenii politici români, ci „ca membru al Legislativului european care trebuie să monitorizeze activitatea Comisiei”.

Severin a admis că „justiţia nu merge bine în România, problemele ei sunt imense, modul în care este gestionată este mai mult decât criticabil” şi că „lupta cu corupţia face paşi extrem de mici şi de lenţi”, însă a opinat că raportul nu ajută cu nimic la rezolvarea acestor probleme. „Problema este că diavolul se ascunde în detalii. Trebuie multă ştiinţă ca să înţelegi perfidia acestui raport. El nu ajută cu nimic la rezolvarea problemelor României, el vrea doar să pună România la marginea Europei cu consecinţe foarte limpezi: vom intra mai greu în spaţiul Schengen, vom intra mai greu în spaţiul euro, vom primi mai greu fonduri şi vom obţine mai greu funcţii de importanţă. Este inacceptabil ca reprezentanţii CE să vină şi să facă fără o analiză profundă ierarhizări între instituţiile statului român, ca ei să se substituie justiţiei din România, fie ea bună, proastă şi să spună <<justiţia este că dosarele pe care le trimite Parchetul nu au o finalitate>>”, a declarat europarlamentarul.

El a respins apoi o concluzie conţinută de raport potrivit căreia Parlamentul blochează dosarele politicienilor. „Nimic nu este adevărat, Parlamentul a luat hotărâri în limita competenţelor lui constituţionale, punct, astea sunt competenţele lui, sunt aceleaşi ca ale altor parlamente ale statelor naţionale, când Parlamentele respective vor adopta alte soluţii, vom mai putea sta de vorbă”, a continuat Severin.

Deputatul în PE a criticat şi recomandarea ca procesele să continuie chiar şi atunci când sunt ridicate excepţii de neconstituţionalitate, spunând că soluţia indicată de CE ar echivala cu restrângerea dreptului la apărare. „În raport e o frază uluitoare: că persoanele acuzate abuzează de dreptul la apărare, atunci care ar fi (soluţia, n.r.)? să le ridicăm dreptul la apărare, să le limităm dreptul la apărare? Dacă aţi fi avocat n-aţi folosi excepţia de neconstituţionalitate? Comisia ar dori ca procesul de control al constituţionalităţii legilor să fie ceva în subsidiar: îi băgăm pe oameni la închisoare pe legi neconstituţionale şi dup-aia vedem ce se întâmplă”, a mai declarat Severin.

Europarlamentarul s-a plâns că media din România consideră CE ca un fel de Dumnezeu şi refuză să-i observe deficienţele. „Pentru dvs Comisia e un fel de Dumnezeu, pentru mine nu e, iar eu în numele tuturor cetăţenilor europeni, pentru că eu în PE îi reprezint pe toţi, nu doar pe cetăţenii din România, nu pot accepta aceste derapaje, sunt derapaje de la valorile pe baza cărora s-a constituit UE”, a conchis Severin.

Raportul pe justiţie ce va fi prezentat miercuri de Comisia Europeană nu recomandă activarea clauzei de salvgardare, care mai putea fi aplicată până la sfârşitul anului, însă monitorizarea va continua până când sistemul judiciar va funcţiona corect, iar clasa politică va susţine lupta anticorupţie.

În al treilea an de la aderare, România şi Bulgaria au făcut prea puţine progrese în reforma sistemului judiciar şi în lupta împotriva corupţiei şi crimei organizate pentru a determina Comisia Europeană să recomande încheierea monitorizării sub aşa-numitul mecanism de cooperare şi verificare (MCV) – aceasta va fi concluzia principală a rapoartelor ce vor fi prezentate miercuri la ora 13.00 (14.00, ora României) de către executivul european.

Potrivit proiectului de raport consultat de NewsIn, CE va sublinia că „nu există nicio legătură directă” între durata mecanismului şi activarea clauzelor de salvgardare, limitată la trei ani de la data aderării, adică până în decembrie 2009. Clauza de salvgardare ar fi însemnat blocarea recunoaşterii automate în spaţiul european a sentinţelor şi deciziilor judecătoreşti din România sau Bulgaria.

„În dezbaterea publică legată de MCV apare adesea confuzia între durata probabilă a mecanismului şi termenul-limită pentru aplicarea clauzelor de salvgardare conţinute în Tratatul de aderare”, se arată în proiectul de raport. „MCV a intrat acum în al treilea an de existenţă. Nu a fost introdus pentru o perioadă fixă de timp şi va putea fi eliminat doar când toate obiectivele de referinţă (benchmarks) vor fi îndeplinite în mod satisfăcător”, subliniază Comisia Europeană.

Raportul va fi discutat vineri în grupul de lucru din Consilul de miniştri UE, în pregătirea întâlnirii miniştrilor de externe din septembrie sau octombrie. Diplomaţia română încearcă să convingă statele membre că e nevoie de o „strategie de ieşire” de sub mecanism, însă un grup important de ţări – Germania, Olanda, Marea Britanie, Suedia, Finlanda, Danemarca şi Austria – sunt sceptice că Bucureştiul va continua reformele odată eliminat mecanismul de cooperare şi verificare.

În proiectul de raport, experţii CE admit că obiectivele sunt de lungă durată, cum ar fi combaterea cauzelor corupţiei, şi că schimbarea „poate veni doar din sânul societăţii româneşti”. În acest context, se arată în raport, mecanismul de cooperare şi verificare este doar un „instrument de ajutor”, neputând înlocui angajamentul societăţii româneşti şi al clasei politice pentru a „alinia sistemul şi practica judiciară la standardele UE”.

Deşi au fost făcuţi câţiva „paşi bineveniţi” de la ultimul raport (din februarie), care constata „regrese” în toamna şi iarna anului trecut, România încă nu a reuşit să „depăşească moştenirea unei Constituţii uneori ambigue” şi faptul că cele două Coduri – Penal şi Civil – nu au fost revizuite complet, ci „preluate din perioada comunistă”, se arată în concluziile raportului.

În plus, numeroasele amendamente şi ordonanţe de urgenţă adoptate fac ca jurisprudenţa românească să fie „contradictorie”, consideră experţii CE, care constată că „acuzaţii par să aibă posibilitatea să abuzeze de dreptul lor la apărare, cauzând întârzieri”, care apoi sunt „remediate printr-o serie de ordonanţe de urgenţă, practici şi reguli de implementare”.

Toate acestea sunt însă rezultatul politizării procesului şi a „lipsei angajamentului neechivoc al tuturor partidelor politice de a asigura un progres real în interesul poporului român”, explică raportul.

„Există un risc real ca hăţişul legislativ, regulile de implementare şi practicile care rezultă din permanenta luptă dintre partide să-i facă pe cei interesaţi să piardă din vedere principalul obiectiv – acela de a ajunge la un stat de drept stabil”, avertizează experţii Comisiei Europene.

„Progresele legate de calitatea sistemului judiciar şi de lupta anticorupţie vor contribui în mod pozitiv la aderarea României la zona Schengen, deoarece ridicarea controalelor la frontieră depinde de încrederea reciprocă”, continuă experţii CE, fiind pentru prima dată când executivul european corelează cele două procese – reforma în justiţie şi aderarea la spaţiul Schengen.

Raportul listează apoi o serie de măsuri specifice, invitând autorităţile vizate să le aplice şi menţionând că progresele vor fi evaluate la următorul raport din vara anului 2010.

Parlamentului, criticat pentru blocarea anchetelor de corupţie, i se cere să adopte o lege care să permită continuarea proceselor când sunt invocate excepţii de neconstituţionalitate.”Parlamentul încă pare să ezite şi nu ia deciziile necesare pentru a sprijini eforturile executivului şi justiţiei în reformarea sistemului judiciar şi eradicarea corupţiei”, se arată în raport.

Raportul mai cere Parlamentului să „asigure aplicarea uniformă şi rapidă a procedurii ce permite desfăşurarea de anchete penale în cazul parlamentarilor care sunt sau au fost membri ai guvernului” şi să asigure „stabilitatea cadrului legislativ pentru lupta anticorupţie la nivel înalt, inclusiv în contextul noilor coduri”.

Adoptarea celor două Coduri – penal şi civil – este un progres, dar monitorizarea impactului lor se va putea face doar după adoptarea codurilor de procedură şi a legii de implementare, care nu trebuie să modifice legea 78 ce stă la baza Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA). „Legea 78 este actualul cadru legal pentru investigaţiile antcorupţie la nivel înalt şi baza de lucru pentru DNA. În pregătirea adoptării finale a codurilor va fi important să se asigure că acest cadru legal crucial nu este restricţionat”, avertizează experţii CE.

„România a făcut o serie de paşi bineveniţi de la raportul Comisiei Europene din 2008 pentru a relansa procesul de reformă: a fost dat un nou avânt care s-a materializat într-o serie de paşi pozitivi. Totuşi, România încă se luptă cu moştenirea unei Constituţii uneori ambigue şi cu faptul că cele două coduri, Civil şi Penal, nu au fost revizuite pe deplin, ci luate din trecutul comunist”, remarcă raportul Comisiei Europene.

Documentul mai notează că „noul Cod Penal adoptat, în mod paradoxal, scade pedepsele pentru corupţie, ceea ce e în contradicţie cu eforturile de combatere a corupţiei de până acum”.

DNA este din nou apreciat ca având un parcurs pozitiv de „investigaţii non-partinice”, CE respingând acuzaţiile cum că DNA ar avea o agendă politică. Renumirea lui Daniel Morar în fruntea DNA în februarie 2009 „a marcat un pas important în lupta anticorupţie”, se mai arată în partea politică a raportului.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) este criticat cu moderaţie, fiind încurajat să coopereze mai mult cu Ministerul Public şi să-şi intensifice activitatea, contribuind la reformarea reală a sisteumului.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este aspru criticată pentru procedurile sale alambicate şi se trage un semnal de alarmă privind persoana care va fi numită în toamnă în fruntea acestei instituţii. „Numirea noului preşedinte ÎCCJ în toamnă va prezenta o ocazie pentru a demonstra angajamentul pentru reformarea, modernizarea şi transparentizarea sistemului judiciar”, se arată în proiectul de raport.

În ce priveşte Agenţia Naţională de Integritate, CE apreciază faptul că aceasta şi-a început activitatea, precizând însă că nu poate fi evaluată, deoarece e încă la început.

Raportul critică şi „lipsa de iniţiativă în detectarea corupţiei de către inspectoratele din sănătate şi învăţământ, precum şi de către autorităţile fiscale sau alte organe de control intern ale instituţiilor publice”.

„E nevoie de presiune continuă pentru a obţine rezultate, iar CE invită şi celelalte state membre să continue asistenţa oferită României şi să ajute la obţinerea de rezultate”, conchide raportul.