Sondaj INSCOP Research. Câți români consideră că Armata este capabilă să apere țara, în caz de război

0

Un sondaj recent, făcut de INSCOP Research, arată că aproape jumătate dintre români cred că Armata Română are capacitatea de a apăra România. În același timp, unul din trei români susţine că în caz de criză naţională conducerea ţării va lua deciziile corecte.

Totodată, 65% dintre cei chestionaţi declară că se tem de extinderea în România a războiului pe care Rusia îl duce în Ucraina, 59% sunt îngrijoraţi de situaţia economică a familiei proprii: 59%, iar 33% de pericolul COVID la adresa sănătăţii. Sondajul a fost realizat pe un eşantion de 1.500 de persoane.

Sondajul INSCOP Reserch, primul despre reziliența în România

Sondajul INSCOP Research, făcut la comanda Universității București, este primul sondaj efectuat in România privind rezilienţa naţională.

Mai mult, sondajul a precizat că 38% dintre respondenţi sunt de acord total sau parţial cu afirmaţia ”Localitatea mea este pregătită pentru situaţii de urgenţă şi de criză”, în timp ce 25% nu sunt nici de acord, nici în dezacord, iar 32,9%% sunt în dezacord parţial sau total. Nu ştiu sau nu răspund la această întrebare 4,1% din total eşantion.

În analiza socio-demografică se menționează și faptul că respondenții că tind să fie de acord cu afirmaţia dată într-o măsură mai mare decât restul populaţiei mai ales: persoanele cu un venit mai ridicat (care reuşesc să aibă tot ce trebuie fără să se restrângă de la ceva), salariaţii la stat, locuitorii din urbanul mediu şi mic, respectiv regiunile Vest şi Sud-Est.

Îşi exprimă dezacordul cu afirmaţia dată mai ales persoanele cu un venit mai redus, locuitorii din Bucureşti şi din urbanul mare şi foarte mare, întreprinzătorii/liber profesioniştii.

Armata de protejează la greu

Aproape 45% dintre cei care au răspuns la întrebări consideră că Armata Română are capacitatea de a apăra România, în timp ce 27% sunt de părerea contrarie

Sunt de acord total sau parţial cu afirmaţia ”Armata Română are capacitatea de a apăra România” 45,6% dintre cei intervievaţi.

25,3% nu sunt nici de acord, nici în dezacord, iar 27% îşi exprimă dezacordul parţial sau total. Nu ştiu sau nu răspund la această întrebare 2,1% din total eşantion.
Analiza socio-demografică menţionează că sunt de acord cu afirmaţia dată mai ales persoanele cu un nivel de educaţie mai scăzut, salariaţii la stat, persoanele fără ocupaţie, cei cu un venit mai ridicat, locuitorii din Bucureşti.

Persoanele cu vârsta între 45 şi 60 de ani, cei cu un nivel de educaţie mai ridicat, salariaţi la privat, întreprinzători/liber profesionişti, cei cu un venit mai redus, locuitorii din urbanul mare şi foarte mare sunt în dezacord cu afirmaţia într-o proporţie mai mare decât media populaţiei.

Mass-media își va face datoria

În cazul unei stări de urgență, o treime dintre români, adică 34%, cred că mass-media (televiziuni, radio, ziare, internet) îşi vor face datoria cum trebuie

Afirmaţia ”În caz de stare de urgenţă sau criză naţională, cred că mass- media (televiziuni, radio, ziare, internet) îşi vor face datoria cum trebuie” întruneşte acordul total sau parţial al 34,8% dintre participanţii la sondaj. 28,5% nu sunt nici de acord, nici în dezacord, iar 33,7% îşi exprimă dezacordul parţial sau total. Ponderea non-răspunsurilor este de 3,1% din total eşantion.

Analiza socio-demografică arată că salariaţii la stat, persoanele fără ocupaţie, locuitorii din Bucureşti, respectiv din regiunile Sud-Vest Oltenia şi Bucureşti-Ilfov sunt de acord cu afirmaţia dată într-o măsură mai mare decât restul populaţiei.

Îşi exprimă dezacordul cu afirmaţia dată mai ales persoanele cu vârsta între 30 şi 45 de ani, cei a căror familie include cel puţin doi membri, cei cu un venit mai redus, întreprinzătorii/liber profesioniştii, locuitorii din urbanul mare şi foarte mare.

Românii nu au încredere în partidele politice

Afirmaţia ”În caz de criză naţională, cred că partidele politice îşi vor face datoria cum trebuie” întruneşte acordul total sau parţial al 21,8% dintre respondenţi. 24,5% nu sunt nici de acord, nici în dezacord, iar 52,6% îşi exprimă dezacordul parţial sau total cu afirmaţia dată. Ponderea non-răspunsurilor este de 1,1% din total eşantion.

Analiza socio-demografică demonstrează că tinerii sub 30 de ani, elevi/studenţii, salariaţii la stat, locuitorii din rural sunt de acord cu afirmaţia dată într-o măsură mai mare decât restul populaţiei.

Dezacordul cu afirmaţia data este mai ridicat în rândul următoarelor categorii: persoane peste 30 de ani, salariaţi la privat, întreprinzători/liber profesionişti, cei fără ocupaţie, pensionari, persoanele cu venit mai redus, locuitorii din Bucureşti, respectiv din urbanul mare şi foarte mare.

Ce vor face autoritățile, în caz de criză națională

Unul din 3 români (32%) consideră că în caz de criză naţională conducerea ţării va lua deciziile corecte, având capacitatea să conducă ţara

32% dintre respondenţi sunt de acord total sau parţial cu afirmaţia ”În caz de criză naţională conducerea ţării va lua deciziile corecte, având capacitatea să conducă ţara”, în timp ce 29,4% nu sunt nici de acord, nici în dezacord, iar 36,4% îşi exprimă dezacordul parţial sau total. Nu ştiu sau nu răspund 2,1% din total eşantion.

Analiza socio-demografică precizează că sunt de acord cu afirmaţia dată mai ales tineri sub 30 de ani, elevi/studenţi, salariaţi la stat, locuitorii din Bucureşti şi din urbanul mediu sau mic.

Persoanele cu vârsta peste 30 de ani, cei cu studii primare, cei cu un venit mai redus, întreprinzătorii/liber profesioniştii, locuitorii din urbanul mare şi foarte mare, respectiv din regiunile Sud-Est, Sud-Muntenia şi Nord-Vest tind să fie în dezacord cu afirmaţia dată într-o proporţie mai mare decât celelalte categorii socio-demografice.

Românii nu au unde să fugă, în caz de război sau calamitate

1 din 4 români (25%) declară că nu are rude sau prieteni în alte localităţi sau altă ţară la care să se poată refugia în caz de război sau calamitate

Întrebaţi dacă au rude sau prieteni în alte localităţi sau altă ţară la care pot să se refugieze în caz de război sau calamitate, 25,7% dintre participanţii la sondaj declară că nu. 23,7% precizează că au rude sau prieteni la care pot apela la ţară, 12,1% la oraş, 27,3% atât la ţară, cât şi la oraş, 10,5% în altă ţară. 0,7% din total eşantion nu ştiu sau nu răspund la această întrebare.

Analiza socio-demografică demonstrează că declară că nu au rude sau prieteni în alte localităţi sau altă ţară la care pot să se refugieze în caz de război sau calamitate în special persoanele peste 60 de ani, pensionarii, cei cu un venit mai redus, locuitorii din Bucureşti.

Persoanele cu vârsta între 45 şi 60 de ani, locuitorii din Bucureşti şi din urbanul mediu şi mic, respectiv din regiunile Sud-Vest Oltenia, Vest şi Bucureşti-Ilfov Susţin că au rude la oraş la care pot apela mai ales cei a căror familie include o singură persoană, cei cu un nivel de educaţie mai scăzut, pensionari, elevi/studenţi, locuitorii din rural, respectiv din regiunile Nord-Est şi Sud-Est.

Persoanele cu vârsta sub 44, cei a căror familie include cel puţin 3 persoane, cei cu un venit mai ridicat, locuitorii din regiunea Centru spun că au rude la care pot apela atât la ţară, cât şi la oraş într-o proporţie mai mare decât restul populaţiei. În ceea ce priveşte cei care au rude în altă ţară, nu există diferenţe majore în funcţie de principalele caracteristici socio-demografice analizate.

Îngrijorările şi ameninţările percepute de cei intervievaţi: (1) extinderea în România a războiului pe care Rusia îl duce în Ucraina: 65%, (2) situaţia economică a familiei proprii: 59%, (3) pericolul COVID la adresa sănătăţii: 33%

O treime dintre români cred că România poate intra în război

Întrebaţi în ce măsură sunt îngrijoraţi de extinderea în România a războiului pe care Rusia îl duce în Ucraina, 29,9% dintre participaţii la sondaj spun că sunt foarte îngrijoraţi de o astfel de perspectivă, 35,5% destul de îngrijoraţi, 19,9% nici îngrijoraţi, nici liniştiţi, 7,5% destul de puţin îngrijoraţi, iar 6,3% deloc îngrijoraţi. Ponderea non-răspunsurilor este de 0,9% din total eşantion.

Analiza socio-demografică precizează că tind să fie mai îngrijorate de extinderea în România a războiului pe care Rusia îl duce în Ucraina mai ales următoarele categorii de populaţie: femeile, persoanele peste 60 de ani, pensionarii, persoanele fără ocupaţie, locuitorii din mediul urban (cu excepţia Bucureştiului), respectiv din regiunile Vest şi Sud-Est.

Tinerii, cei cu un venit mai ridicat şi locuitorii din Bucureşti sunt mai puţin îngrijoraţi decât restul populaţiei de extinderea în România a războiului pe care Rusia îl duce în Ucraina.

Cele mai mari îngrijorări ale românilor

20,4% dintre români se declară foarte îngrijoraţi de situaţia economică a familiei lor, 38,3% destul de îngrijoraţi, 25,3% nici îngrijoraţi, nici liniştiţi, 10,3% destul de puţin îngrijoraţi, iar 5,3% deloc îngrijoraţi. 0,4% din total eşantion nu ştiu sau nu răspund la această întrebare.

Analiza socio-demografică arată că persoanele mai în vârstă, cei cu un nivel de educaţie mai scăzut, pensionarii, cei fără ocupaţie, cei cu un venit mai redus, locuitorii din mediul urban (cu excepţia Bucureştiului) se declară foarte şi destul de îngrijoraţi de situaţia economică a familiei lor într-o proporţie mai mare decât restul populaţiei.

Se declară destul de puţin sau deloc îngrijoraţi de situaţia economică a familiei lor mai ales: tinerii sub 30 de ani, cei a căror familie include un singur membru, cei cu studii superioare, cei cu un venit mai ridicat, locuitorii din Bucureşti.

Sondajul de opinie privind rezilienţa naţională a fost realizat de INSCOP Research la comanda Universităţii din Bucureşti. Datele au fost culese în perioada 14 septembrie – 5 octombrie 2022 prin interviuri faţă-în-faţă. Eşantionul multistadial stratificat a cuprins 1.500 de persoane, fiind reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia rezidentă şi neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2,6 %, la un grad de încredere de 95%, scrie news.ro.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.