Vineri, 20 martie, The Money Channel şi partenerii săi, Primăria Cluj-Napoca şi Consiliul Judeţean Cluj, organizează o amplă dezbatere despre importanţa businessului local în economia naţională. Regiunea va fi analizată atât prin prisma potenţialului său de dezvoltare, cât şi a capacităţii de atragere a investiţiilor. Vor fi prezentate sursele dezvoltării economice, oportunităţi, priorităţi de dezvoltare, dar şi problemele economice cu care se confruntă comunitatea de afaceri din judeţul Cluj. Cotidianul l-a descusut pe Sorin Apostu, ales primar al Clujului în 2009, despre perspectivele economice ale oraşului.
Clujul devenise cunoscut în ultimii ani prin creşterea spectaculoasă a investiţiilor străine, plasându-se pe locul doi, după Bucureşti.
Care sunt perspectivele, dată fiind instalarea crizei economice?
În continuare, Clujul reprezintă un punct de atracţie pentru investitori, fie ei străini sau autohtoni, fiind considerat un oraş în plină dezvoltare. Unul dintre argumentele care conving e că avem zece universităţi, ceea ce înseamnă un potenţial considerabil în ce priveşte resursele umane. Clujul are de asemenea un potenţial cultural şi turistic remarcabil, oferind toate condiţiile pentru derularea unor afaceri de succes, indiferent de domeniu.
În afară de coloşii Nokia şi Emerson, şi-au anunţat şi alţi investitori intenţia de a veni la Cluj?
Aş remarca, în primul rând, că există o stabilitate a investiţiilor deja realizate, cele de care pomeneaţi. S-au păstrat locurile de muncă, pentru că producţia merge în continuare în acelaşi ritm. Investitorii vin în continuare la Cluj, în pofida crizei economice. Cele mai vizate sunt investiţiile imobiliare, se construiesc în continuare noi cartiere de locuinţe. Un alt punct de atracţie pentru investitori este turismul. Dacă Hilton investeşte în zonă…
Acum câţiva ani, când s-a pus problema constituirii acestei zone metropolitane, primarii comunelor înconjurătoare, în special cele unde existau deja investiţii semnificative, s-au opus pentru că nu acceptau să pună bugetele la comun. Cum au fost convinşi să participe la crearea zonei?
Edilii celor 17 comune care au acceptat să intre în această construcţie administrativă au realizat că altfel nu pot accesa fonduri europene semnificative. Zona metropolitană realizată în jurul Clujului, unul dintre cei şase poli de dezvoltare economică a României, a atras fonduri europene de 133 milioane de euro pentru perioada 2009-2013, bani care vor fi investiţi în proiecte de infrastructură, de mediu etc.
Clujul a început să se confrunte cu problema supraaglomerării traficului, aproape în aceeaşi măsură ca şi Bucureştiul. Ce soluţii aveţi în vedere?
Cred că nu aţi mai fost de mult prin Cluj. În primul rând, studiile de trafic arată că în Cluj se înregistrează cea mai mare viteză în trafic la orele de vârf, 13,2 km/oră, faţă de Bucureşti, unde este de doar 4,8 km/oră. Soluţiile aplicate au fost sensurile unice şi semaforizarea inteligentă. În plus, dacă în România există la ora actuală patru parkinguri, trei au fost construite la Cluj, iar alte trei sunt în construcţie tot la Cluj, ceea ce iarăşi a contribuit la fluidizarea traficului.
Pe când finalizarea centurii? Clujul e unul dintre marile oraşe care încă nu au o şosea de centură.
Ar fi trebuit finalizată anul trecut, însă guvernul anterior nu ne-a sprijinit. O vom avea la sfârşitul acestui an. Este vorba de centura Vâlcele-Apahida, de 22,4 kilometri, pe care să fie deviat traficul greu care vine dinspre Bucureşti spre Bistriţa, pe ruta Gherla-Dej, şi de segmentul din autostrada Transilvania dintre Turda şi Gilău, de 42 de kilometri, care va juca şi rolul de centură pentru Cluj, rută pe care va fi deviat traficul greu dinspre Bucureşti spre Oradea, care va fi de asemenea finalizată în acest an, conform proiectelor şi contractelor existente.
Legat de potenţialul turistic al oraşului, am văzut că în ultimii ani au fost executate ample lucrări de renovare şi restaurare a centrului istoric.
Inclusiv în acest an am alocat 25 de milioane pentru restaurarea unor obiective cum sunt Bastionul Croitorilor (singurul păstrat intact din cetatea medievală a Clujului – n.red.) şi statuia lui Matei Corvin.
Ce destinaţie a primit Bastionul Croitorilor?
Centru de cultură urbană, un centru expoziţional de referinţă, unde se vor face întâlniri, simpozioane etc. De asemenea, continuăm refaţadizarea clădirilor din centrul istoric, reabilitarea zidului de pe Strada Cetăţii, finalizarea lucrărilor la situl istoric din Piaţa Unirii, încheierea unui circuit arhitectural de valoare istorică între Piaţa Avram Iancu, zona pietonală Eroilor, Piaţa Unirii şi Piaţa Muzeului, unde lucrările de restaurare s-au încheiat. Sunt obiective care vor contura Clujul turistic, în măsură să facă un adevărat punct de atracţie în Transilvania.
Aţi simţit o oarecare „bunăvoinţă financiară“ de la centru de când fostul primar al Clujului a devenit premier?
Nu se poate numi bunăvoinţă financiară, pentru că întotdeauna Clujul a avut proiecte. Problema este că, în anii 2007 şi 2008, între Bucureşti şi Cluj s-a aşternut o ceaţă densă, galbenă şi nu a mai fost văzut Clujul. Din acest motiv, Clujul nu a beneficiat de alocări bugetare nici cât o comună, deşi este printre primii contribuitori la buget. De regulă, Clujul era plasat în coada clasamentului alocărilor bugetare de la centru.
Dorin Petrisor, redactor Cotidianul
