El a respins speculaţiile din presă potrivit cărora Bulgaria ar putea fi ocolită de gazoduct, întrucât ruşii ar prefera pentru conductă traseul România-Serbia-Muntenegru.
Compania, a explicat Miller, discută opţiuni prin care conducta trece fie prin Bulgaria, fie atât prin Bulgaria, cât şi prin România. Şeful Gazprom a reamintit că Rusia şi Bulgaria au semnat un acord interguvernamental în legătură cu South Stream.
El a menţionat că Serbia a devenit acum un partener strategic al Gazprom. Compania rusă a investit în ultimii doi ani 500 de milioane de dolari în renovarea unui centru de depozitare subterană şi în rafinăria de la Pancevo. Însă Bulgaria are un rol important în implementarea regională a gazoductului South Stream, a asigurat Miller.
South Stream va deveni operaţional în decembrie 2015, iar construcţia va începe în 2013.
Bulgarii speră să obţină venituri importante la buget din taxele de tranzit pentru gazul rusesc transportat pe teritoriul Bulgariei prin South Stream.
Cu o capacitate de 63 miliarde metri cubi de gaz, South Stream va lega Rusia de Europa Centrală şi de Est pe sub Marea Neagră. Partea submarină a conductei va avea 900 kilometri şi acest tronson va traversa zonele economice rusă, bulgară şi turcă. Pentru construirea părţii terestre sunt analizate mai multe rute, ce trec prin statele UE.
Gazoductul va costa 15,5 miliarde de euro, dar întâmpină unele dificultăţi şi unii observatori sunt de părere că lansarea sa a fost o încercare de contracarare a proiectului european Nabucco.
Anul trecut, Gazprom şi Transgaz au ajuns la concluzia că este fezabilă construirea unei părţi a gazoductului South Stream prin România. La 13 octombrie 2010, Gazprom şi Transgaz au semnat un memorandum de intenţie pentru a pregăti un studiu de fezabilitate privitor la construirea unui tronson din South Stream prin România. Următoarea etapă ar fi ca Rusia şi România să semneze un acord pentru construirea unei secţiuni din South Stream prin România.
Rusia livrează gaze naturale României din 1979. În 2009, Gazprom a furnizat ţării noastre 2,5 miliarde de metrei cubi de gaz. Gazul rusesc este importat în România prin intermediari care au două contracte pe termen lung, ce expiră în 2030.
Pe de altă parte, România este ţară de tranzit pentru gazul rusesc destinat Bulgariei, Macedoniei, Turciei şi Greciei. În 2009, volumul gazului natural tranzitat către aceste ţări s-a ridicat la 12,5 miliarde de metri cubi, potrivit datelor publicate de Gazprom.
Anunţul Gazprom privind fezabilitatea trecerii South Stream prin România intervenea la aproape două săptămâni după ce Bulgaria şi Rusia semnaseră acordul interguvernamental pentru construirea tronsonului bulgar al South Stream, în prezenţa premierilor Boiko Borisov şi Vladimir Putin. Acordul stipulează formarea unui joint-venture, South Stream AD, care se va ocupa de construirea şi operarea tronsonului bulgar al gazoductului. Compania bulgară Energy Holding şi Gazprom vor avea fiecare câte 50% în această companie mixtă.
Discuţiile pe care Gazprom le-a iniţiat cu România în privinţa South Stream au fost considerate de unii analişti drept o pârghie pe care Rusia ar folosi-o ca să flexibiliteze poziţia Bulgariei în negocieri. Mult timp reticentă în ceea ce priveşte South Stream şi o ferventă susţinătoare a proiectului Nabucco, România a declarat în ultimii ani că nu se va lăsa ocolită de niciun proiect energetic major din regiune.