De sâmbătă, imigranţii ilegali vor avea dreptul de a primi îngrijiri medicale numai în caz de urgenţă, sarcină ori pentru copiii în vârstă de până la 18 ani.

Aceasta este una dintre măsurile guvernului menite a garanta sustenabilitatea sistemului de sănătate publică, afectat de o datorie de 16 miliarde de euro, faţă de care şi-au exprimat nemulţumirea unele Comunităţi autonome spaniole şi numeroşi medici, precum şi partidele de opoziţie.

Numărul străinilor rezidenţi în Spania este de 5.711.040 persoane, potrivit Institutului Naţional de Statistică, însă 459.946 dintre ei nu au permis de rezidenţă.

Majoritatea străinilor aflaţi în situaţie ilegală (306.477) provin din ţări ale Uniunii Europene, fapt pentru care nu au obligaţia de a se înscrie.

Restul (153.469) sunt imigranţi necomunitari fără acte în regulă pe care această măsură îi va afecta deoarece nu sunt asiguraţi, adică nu cotizează la sistemul de asigurări sociale, în timp ce până acum aveau acelaşi drept ca spaniolii la asistenţă sanitară pentru simplul fapt că erau înregistraţi.

Costul medical raportat la numărul de locuitori din Spania este de 1.600 euro, sumă care înmulţită cu numărul celor 153.469 de persoane afectate de măsura respectivă ar însemna o economie de numai 245 de milioane de euro, nici măcar jumătate din suma estimată de executivul condus de Mariano Rajoy, adaugă EFE. Totuşi, suma ar putea fi mult mai mare, având în vedere faptul că nu există date oficiale despre aceste persoane iar unele ONG-uri menţionează aproape un milion de persoane în această situaţie.

Ministerul Sănătăţii s-a angajat să nu-i lase fără tratament pe cei care suferă de o boală cronică ori se află în stare gravă.

Îngrijirile vor fi finanţate de ţara de origine dacă există un acord de colaborare. În lipsa unui astfel de acord, imigrantul va primi îngrijiri dacă medicul va constata un risc vital.

Consilierul pe probleme de sănătate Luis Rosado, citat de Europa Press, a dat marţi asigurări că toate persoanele imigrante aflate în situaţie ilegală care nu au resurse şi care au nevoie de tratament pentru boli cronice vor primi îngrijiri pe baza unor ‘acorduri şi structuri de legătură cu ONG-uri sau entităţi care se ocupă, de exemplu, de persoane fără adăpost’.

Principalele sindicate spaniole (UGT şi CCOO) şi Federaţia asociaţiilor pentru apărarea sănătăţii publice neagă respectiva economisire.

Organizaţiile de apărare a imigranţilor, integrate în platforma ‘Avem dreptul la sănătate fără condiţii’, vor organiza manifestaţii sâmbătă în mai multe oraşe pentru a-i cere guvernului să retragă decretul.

Ţara Bascilor (nord), Andalucia (sud), Asturias (nord) şi Catalonia (nord-est) sunt cele patru Comunităţi autonome spaniole care, împotriva dispoziţiilor legale, vor continua să acorde asistenţă imigranţilor ilegali.

Partidul Popular (PP, la putere) a acuzat opoziţia că dă dovadă de ‘demagogie’ în loc să colaboreze pentru a scoate Spania din criză, iar alte grupuri susţin că măsura distruge universalitatea sistemului de sănătate şi o consideră xenofobă.

Peste 1.600 de medici au recurs la obiecţia de conştiinţă şi s-au angajat să acorde asistenţă acestor persoane înscriindu-le într-un registru al Societăţii spaniole de medicină familială şi comunitară, iar multe alte organizaţii sanitare resping decretul şi ameninţă cu nerespectarea lui.

Medicii de la Urgenţe au avertizat că aceste servicii vor intra în colaps când persoanele fără acte în regulă vor avea numai această cale pentru a se vindeca de o boală obişnuită.