Statele membre pot să justifice o astfel de decizie invocând criza şi situaţia economică, ‘spunând că se confruntă cu perturbări pe piaţa forţei de muncă şi că acest lucru le împiedică să o deschidă pentru români şi bulgari’, a declarat pentru Agerpres Yves Pascouau, expert în cadrul think-tankului European Policy Centre (EPC) din Bruxelles.
Yves Pascouau a atras atenţia că un alt lucru ce trebuie luat în considerare este faptul că executivul european a acceptat ca Spania, care îşi deschisese anterior piaţa forţei de muncă, să impună restricţii invocând criza. „Ne aflăm în situaţia în care există un acord oferit de Comisie în acest sens şi ne putem imagina cu uşurinţă că unele state membre pot folosi acest accept din partea Comisiei Europene pentru a spune : ‘avem la rândul nostru probleme mari din cauza crizei şi nu putem să ne deschidem pieţele pentru că, probabil, ne vom confrunta cu perturbări'”, a explicat analistul.
„Va fi probabil extrem de dificil pentru Comisia Europeană să spună că nu există perturbări, pentru că a acceptat deja acest lucru pentru Spania”, a adăugat el.
Comisia Europeană a aprobat la 11 august cererea Spaniei de a restricţiona piaţa forţei de muncă pentru lucrătorii români până la 31 decembrie 2012, ca urmare a unor perturbări grave pe piaţa forţei de muncă a acestei ţări, care a fost puternic lovită de criză, a informat la vremea respectivă executivul de la Bruxelles.
În ceea ce priveşte Olanda, ţară care a decis vineri să prelungească pentru 2012 şi 2013 restricţiile pe piaţa forţei de muncă pentru lucrătorii români şi bulgari, Yves Pascouau a explicat că situaţia politică din această ţară a condus la luarea unei astfel de decizii.
„Cred că Olanda a devenit în ultimii ani unul dintre cele mai conservatoare state membre din UE. Şi vă puteţi imagina că există cu siguranţă motive interne care au dus la această decizie”, a spus expertul EPC. „Olanda se află într-o situaţie în care trebuie să implementeze un acord de coaliţie care a fost discutat şi cu partidul de extremă dreapta (n.r.- PVV) condus de Geert Wilders. Sunt extrem de duri în ceea ce priveşte chestiunile de migraţie, ceea ce înseamnă că atât timp cât pot impune restricţii asupra migraţiei forţei de muncă, cred că o vor face”, a declarat el.
În prezent, zece state membre UE (Belgia, Germania, Irlanda, Franţa, Italia, Olanda, Austria, Luxemburg, Marea Britanie şi Malta) restricţionează accesul lucrătorilor români şi bulgari. Aceste ţări pot menţine restricţiile după 31 decembrie (pentru încă o perioadă de maximum doi ani) numai dacă notifică până la finele lui 2011 Comisia Europenă că există o perturbare gravă a pieţei forţei de muncă. La cele 10 state se adaugă Spania, care a cerut în vară permisiunea CE de a reintroduce restricţiile pentru lucrătorii români până la 31 decembrie 2012.
„Comisia va trebui să analizeze în detaliu justificările care vor fi înaintate de Olanda. Iar responsabilitatea Comisiei este de a răspunde: ‘da, suntem convinşi că sunt perturbări grave pe piaţa voastră a forţei de muncă şi vă permitem să extindeţi perioada (n.r. – de restricţii)’ sau ‘nu suntem convinşi şi vă cerem să vă deschideţi piaţa'”, a mai spus Pascouau.
El a adăugat că problema restricţiilor pe piaţa forţei de muncă nu poate fi decuplată de chestiunea aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen. Olanda s-a opus ferm intrării celor două state în 2011 în spaţiul european de liberă circulaţie. „Există un fel de ‘poziţie logică’ din partea guvernului olandez: ‘nu îi vrem pe români şi bulgari în spaţiul Schengen şi nu vrem să ne deschidem piaţa forţei de muncă, pentru că, pe de o parte, şi cred că aceasta va fi justificarea Olandei, ne temem de perturbări pe piaţa forţei de muncă din cauza crizei, şi, pe altă parte, trebuie să le oferim asigurări cetăţenilor noştri că suntem duri în ceea ce priveşte chestiunile de migraţie'”, a mai explicat expertul EPC.