Cu toate acestea, Departamentul Trezoreriei SUA a afirmat într-un comunicat că interdicţiile nu se aplică tranzacţiilor pentru furnizarea de produse agricole, alimente, medicamente sau dispozitive medicale către Iran.

Măsura luată de Washington afectează 18 mari bănci iraniene, dintre care majoritatea au fost vizate în temeiul Ordinului executiv al SUA 13902, care permite Departamentului Trezoreriei să vizeze sectoare întregi ale economiei iraniene.
Bănci respective sunt Amin Investment Bank, Bank Keshavarzi Iran, Bank Maskan, Bank Refah Kargaran, Bank-e Shahr, Eghtesad Novin Bank, Gharzolhasaneh Resalat Bank, Hekmat Iranian Bank, Iran Zamin Bank, Karafarin Bank, Khavarmianeh Bank, Mehr Iran Credit Union Bank, Pasargad Bank, Saman Bank, Sarmayeh Bank, Tosee Taavon Bank, Tourism Tourism şi Islamic Regional Cooperation Bank.

În timp ce experţii afirmă că un astfel de pas al SUA poate eroda capacitatea Iranului de a asigura aprovizionarea cu bunuri umanitare, făcând băncile străine şi mai reticente în a facilita astfel de tranzacţii, Trezoreria a subliniat că acţiunea din Ordinul executiv 13902 nu afectează autorizaţiile existente pentru comerţul cu produse umanitare.

Tensiunile dintre Washington şi Teheran au crescut de când preşedintele american Donald Trump s-a retras unilateral, în 2018, din acordul nuclear cu Iranul,  încheiat de predecesorul său în 2015, şi a început să rimpună sancţiunile SUA care fuseseră relaxate în temeiul acordului.

Sancţiunile pe care Trump le-a restabilit vizează orice, de la vânzările de petrol la activităţile de transport maritim şi financiar şi, deşi sunt exceptate produsele alimentare, medicamentele şi alte bunuri umanitare, multe bănci străine sunt deja descurajate să facă afaceri cu Republica Islamică,  inclusiv pentru acorduri umanitare.

Măsurile anunţate de joi îngheţează toate activele din SUA ale celor aflaţi pe lista neagră şi, în general, le interzice americanilor să facă afaceri cu ei.