Parlamentul a aprobat, în luna octombrie, câteva modificări ale Codului de procedură civilă, una dintre acestea dându-le dreptul executorilor judecătoreşti să înceapă executarea silită la cererea creditorilor fără să mai fie necesară aprobarea Tribunalului. Astfel, românii care nu-și mai pot plăti ratele la bănci au ajuns să poată fie executați rapid, fără implicarea instanței.
Totuși, Curtea Constituţională consideră că legea este neconstituțională, deoarece, odată înlăturat controlul judecătoresc de a decide asupta legalităţii şi temeiniciei cererii de executare silită, Constituţia României este încălcată.
Legea a fost modificată după ce băcile au reclamat faptul că procedurile de executare silită durează prea mult timp, uneori chiar și doi-trei ani, iar judecătorii s-au declarat nemulțumiți de faptul că sunt aglomerați cu prea multe dosare de executare silită, se arată într-o interpelare pe acest subiect a deputatului de Alba, Cornel-George Comșa.
Potrivit acestuia, „procedura de executare silită se poate face în prezent într-un timp record, deoarece a fost eliminată etapa care prevedea că acțiunea respectivă trebuia aprobată de către judecători, în urma unei sentințe. În aceste condiții, la cererea băncilor, executorul judecătoresc poate veni în orice moment la ușa persoanelor care au datorii la bănci pentru a dispune executarea silită a imobilului sau a altor bunuri ale datornicului, fără ca omul să mai aibă vreo posibilitate de a se apăra”.
Astfel, spune deputatul citat, această măsură este una „în sprijinul băncilor și în defavoarea românilor cu restanțe la bănci”.
Răspunsul secretarului de stat în Ministerul Justiției, Liviu Stancu, este halucinant, afirmând că această modificare, chiar dacă lovește dur în românii cu restanțe la bănci, a fost operată pentru a reduce gradul de încărcare a instanțelor de judecată.
„Potrivit expunerii de motive, atribuirea în competența executorului judecătoresc a deciziei de încuviințare a executării silite s-a întemeiat pe o analiză a oiniilor exprimate de instanțele de judecată consultate în Consiliul Superor al Magistraturii, analiză ce a relevat că odată cu intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă s-a constatat o creștere a volumului de activitate al instanțelor de executare, din pricina numărului mare de cereri de încuviințare a executării silite. Așadar, prin modificarea legislativă s-a urmărit degrevarea instanțelor de acest tip de cereri”, susține secretarul de stat.
Acesta precizează că dreptul de acces la justiție și dreptul la un proces echitabil nu este afectat. Astfel, „încheierea prin care s-a dispus încuviințarea executării silite poate fi contestată la instanța de executare, pe calea contestației la executare, în condițiile legii, în acest fel realizându-se controlul judecătoresc asupra încheierii respective, în cadrul unui proces echitabil”.
Proiectul legii nr. 138/2014 a fost inițiat de un grup de 20 de deputați și senatori și a fost susținut de Guvernul României în forma propusă.