„Este dificul de spus când se va termina criza în România”, a spus duminică ambasadorul german Andreas von Mettenheim, la emisiunea „După 20 de ani”, difuzată de Pro TV. El s-a declarat însă optimist şi a precizat că sfârşitul crizei globale a început, iar Germania, care a trecut pe creştere economică, simte cel mai bine încheierea recesiunii. În ceea ce priveşte România, creşterea exporturilor este un prim semnal bun, dar este nevoie în continuare să se facă economii, iar consumul privat nu ar trebui să crească, a declarat ambasadorul.
Andreas von Mettenheim a arătat însă că neplata arieratelor către firmele străine „are efecte (negative – n.r.) asupra reputaţiei României” în străinătate, iar scăderea investiţiilor germane în România cu două treimi anul acesta „nu este un semnal bun”. Ambasadorul a afirmat că a început un dialog cu Guvernul român şi a avut o discuţie săptămâna aceasta cu ministrul finanţelor pe tema arieratelor, constatând că „există voinţa de a depăşi” această problemă. Întrebat cum se va întâmpla aceasta, în condiţiile în care statul român nu are bani, ambasadorul a menţionat o probabilă eşalonare şi o rezolvare „pas cu pas”.
Ambasadorul Germaniei la Bucureşti a precizat că firmele care reclamă neplata datoriilor sunt cu precădere furnizori de echipamente pentru CFR, firme de energie, care solicită plata costurilor de curent, dar şi firme mai mici, care au furnizat diverse mărfuri în România.
Problema arieratelor statului român către firmele germane fusese ridicată şi de cancelarul german, Angela Merkel, luna trecută, în timpul vizitei la Bucureşti.
Şi guvernatorul Băncii Centrale, Mugur Isărescu, a criticat vineri neplata datoriilor statului către firme, spunând că arieratele sunt, poate, una dintre cauzele recesiunii, pentru că distorsionează creşterea economică, influenţează inflaţia şi alimentează recesiunea.
Andreas von Mettenheim a respins ideea că ambasadorii fac presiuni asupra guvernului şi că s-ar afla într-o concurenţă pentru a obţine plata datoriilor pentru firmele din ţările lor, dar a subliniat că există o concurenţă între companii, iar interesul în final este ca ele „să aibă încredere în statul român”.
Deşi se plâng, ca toţi investitorii străini, de infrastructura proastă şi de instabilitatea cadrului legislativ, inclusiv de corupţia care există la organizarea licitaţiilor, oamenii de afaceri germani continuă să considere România atractivă, pentru că are „un capital uman bun”, chiar dacă „mai puţin ieftin ca înainte”, a mai spus ambasadorul în emisiunea de la Pro TV. Energia, energia regenerabilă, infrastructura, în special de transport, dar şi managementul apelor reziduale constituie domenii atractive pentru oamenii de afaceri germani, a precizat diplomatul.
Andreas von Mettenheim a confirmat, pe de altă parte, că Mercedes nu a venit în România din cauza infrastructurii proaste şi a arătat că aceasta este o problemă pentru industrie în primul rând, deşi a admis că şi „colegilor mai tineri” din Ambasadă, care obişnuiesc să meargă pe litoral în weekend, le-ar plăcea, de pildă, să fie gata autostrada către Constanţa.
Vorbind despre corupţia din România şi despre implicarea sa în funcţionarea justiţiei, ambasadorul a menţionat cazul unei firme germane din siderurgie care de 27 de ani aşteaptă să primească nişte bani înapoi din România şi deşi are trei decizii în justiţie în favoarea sa, întotdeauna apar alte obstacole pentru punerea lor în aplicare.
Diplomatul a explicat că s-a implicat, alături de alţi ambasadori, în restabilirea legii ANI, pentru că este o componentă importantă a luptei anticorupţie, şi s-a declarat mulţumit că în prezent această lege este din nou în vigoare. Andreas von Mettenheim a subliniat însă că nu diplomaţii străini pot rezolva problemele cu justiţia şi corupţia din România, ci „statul român însuşi trebuie să-şi bage politicienii la închisoare. Nu pe toţi…”, a adăugat diplomatul, explicând că soluţiile trebuie să vină din interior, nu din exterior.
În ceea ce priveşte restricţiile valabile pentru români pe piaţa germană a muncii, ambasadorul a precizat că acestea sunt în vigoare până la 1 ianuarie 2013, ceea ce infirmă indirect părerile optimiste, care preconizau o ridicare a lor.