Coaliţia de guvernare dintre PDL şi PSD a convenit asupra unui pachet de 32 de măsuri anticriză, după cum au anunţat ieri oficialii celor două partide.
Preşedintele PSD, Mircea Geoană, a precizat că, dintre cele 32 de măsuri convenite ieri, 15 au în vedere stimularea economică, nouă se referă la creşterea veniturilor bugetare, şase au în vedere raţionalizarea cheltuielilor bugetare şi două vizează creşterea lichidităţii monetare în sectorul bancar.
Geoană a adăugat că, pe lângă cele 32 de măsuri anticriză, mai există un număr de alte cinci măsuri comune, care urmează să fie dezbătute în grupul comun de lucru al coaliţiei. Acest grup trebuie să dea un răspuns în privinţa lor până lunea viitoare. Liderul social-democraţilor a susţinut că, deşi trebuie ieşit din “concursul de frumuseţe «cine are mai multe măsuri anticriză»”, cea mai mare parte a prevederilor este a PSD-ului.
Totuşi, mediul de afaceri priveşte cu scepticism aceste măsuri, pentru că guvernanţii nu au prezentat un document, un proiect complet care să poată intra în vigoare imediat. În plus, normele de aplicare apar peste 60 de zile, aşa că programul de măsuri este deja pus sub semnul întrebării.
“Au fost prezentate, verbal, o serie de soluţii. Dar până nu vedem un document scris, nu ne putem pronunţa, pentru că, de multe ori, documentul scris era diferit de ce se prezenta verbal. Apoi, Guvernul vrea să le aplice din septembrie, dar pentru asta este nevoie de un document scris, care să intre în vigoare rapid. În plus, trebuie să vedem normele, acolo vom vedea exact ce se aplică, unde, cum. Altfel, aceste măsuri sunt generale. Se vorbeşte despre scutirea de impozite a tinerilor cu venituri modeste, dar nu avem condiţiile în care va avea loc acest lucru. Iar aceste condiţii apar în norme. Apoi, scutirea de la impozit a profitului reinvestit este reîncălzită a patra oară”, a declarat pentru Business Standard Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri (AOAR).
Revenind la măsuri, pachetul mai conţine şi următoarele prevederi: majorarea capitalului social al fondului de garantare al creditului rural, modificarea legii investiţiilor prin scăderea planului de investiţii, la zece milioane de euro, elaborarea unui program pentru veniturile judeţene, scutirea temporară de impozit a dobânzii aferente sumelor depuse în bănci de persoane fizice şi realizarea, de către statul român, a unei emisiuni de eurobonduri, în valoare de jumãtate de miliard de euro, care să fie dirijaţi exclusiv către investiţii.
Cele mai multe dintre măsuri vor fi aplicate din septembrie, dar există şi câteva decizii, precum eliminarea impozitului minim şi înlocuirea sa cu un impozit forfetar şi extinderea programului “Rabla” pentru tractoare şi alte utilaje economice, care vor intra în vigoare de la 1 ianuarie 2010.
Eliminarea impozitului minim reprezintă una dintre deciziile ce vor fi luate pentru a stimula creşterea veniturilor la bugetul de stat. Impozitul minim va fi înlocuit cu un impozit forfetar pentru afaceri, unde evaziunea fiscală este greu de evaluat, în special în afaceri de genul restaurantelor, barurilor etc.
Noul pachet de măsuri anticriză al Guvernului
PDL şi PSD au convenit asupra unui pachet de 32 de măsuri anticriză. Cea mai mare parte dintre acestea vor intra în vigoare la 1 septembrie 2009. Enumerăm cele mai importante măsuri:
- scheme de ajutor de stat pentru IMM-uri, pentru susţinerea acestora la plata datoriilor şi pentru investiţii
- susţinerea producţiei pentru export, prin garanţii şi contragaranţii
- credit fiscal pentru renovarea şi modernizarea locuinţelor şi clădirilor
- scutirea de impozit a profitului reinvestit în economia reală
- folosirea clauzelor de contract pe comerţul de tip off-set pentru realizarea de investiţii, în special pentru zona industriei agroalimentare
- instituirea unui plafon până la care tinerii cu venituri modeste vor avea o scutire de impozite
- utilizarea instrumentelor şi scrisorilor bancare ca garanţie de bună execuţie pentru societăţile în domeniul construcţiilor
- studierea posibilităţilor de creare a unui fond de investiţii inclusiv prin includerea participaţiilor statului prin care se asigură finanţare de proiecte de importanţă naţională
- dezvoltarea unui proiect naţional de investiţii de mediu şi irigaţii, inclusiv electrificare şi dezvoltarea rurală, şi continuarea programului de tip 322 din fonduri europene, program focalizat pe renovarea şi dezvoltarea satelor
- extinderea programului “Rabla” pentru tractoare şi alte utilaje economice de la 1 ianuarie 2010
- extinderea programului “Rabla” pentru persoane juridice de la 1 septembrie 2009
- majorarea capitalului social al fondului de garantare al creditului rural
- modificarea legii investiţiilor prin scăderea planului de investiţii, la zece milioane de euro
- elaborarea unui program pentru veniturile judeţene
- eliminarea de la 1 ianuarie 2010 a impozitului minim şi înlocuirea sa cu un impozit forfetar pentru afaceri în care eviziunea fiscală este mai greu de evaluat, cum ar fi restaurantele
- scutirea temporară de impozit a dobânzii aferente sumelor depuse în bănci de persoane fizice
- statul român va realiza o emisiune de eurobonduri, în valoare de jumătate de miliard de euro, care să fie dirijaţi exclusiv către investiţii
- vânzarea de către autorităţile locale a terenurilor pe care se află clădiri rezidenţiale în proprietatea cetăţenilor
- majorarea redevenţelor;
- analiza posibilităţilor de supraimpozitare a profitului excepţional datorat unor factori exogeni (windfall profit);
- analiza posibilităţilor de colectare a accizei pentru carburanţi la pompă
- restructurarea ANAF
- adoptarea Legii responsabilităţii fiscale
- introducerea standardelor de cost şi a normativelor de personal în domeniul public şi privat al statului
- instituirea simetriei în tratamentul obligaţiilor bugetare ale agenţilor economici şi MFP.
- valorificarea unităţilor de atribuire (UA) a dreptului de poluare şi crearea de surse pentru investiţiile din sectorul energetic
- promovarea de proiecte pentru promovarea cercetării şi inovării: stimularea înfiinţării şi dezvoltării parcurilor ştiinţifice şi tehnologice şi a clusterelor de competitivitate
