money.ro: Liderii ARD au inaugurat sediul de campanie al alianţei:
Liderii ARD au inaugurat, duminică, sediul de campanie al alianţei, în fosta bibliotecă a Ambasadei SUA la Bucureşti din Strada Dumbrava Roşie nr. 10, Vasile Blaga precizând că închirierea spaţiului costă 30.000 de euro pe perioada campaniei electorale. Preşedintele PDL a spus că acesta este un spaţiu "convenabil" din punct de vedere organizatoric, iar închirierea acestuia costă pe perioada campaniei mult mai puţin decât a plătit USL pentru închirierea Arenei Naţionale pentru mitingul din 18 octombrie. "Închirierea acestui spaţiu costă 30.000 de euro pe perioada întreagă a campaniei, bani plătiţi de organizaţia de Bucureşti din contribuţia candidaţilor", a precizat liderul PDL.
Pentru Banca Naţională cel mai important lucru în scandalul fraudei bancare care a izbucnit joi este că "frauda" a fost provizionată în bilanţul băncilor şi din acest punct de vedere băncile implicate şi de ce nu sistemul bancar sunt în siguranţă. Deci pierderile sunt deja acoperite. Problema este că factura fraudei sau mai bine zis factura creditelor neperformante, pentru că frauda se transformă într-un credit neperfomant, se decontează de acţionarii băncilor şi de clienţii buni sau de clienţii care vor să ia credite noi. Din cauza acestor credite neperfomante, unele dintre ele intrând în categoria fraudelor, seifurile bancherilor încep să fie pline de dosare grele. Iar din acest motiv costul împrumuturilor de pe piaţa românească fie la lei, fie la valută nu scade şi nici nu va scădea. Conform ultimelor date, 17% din creditele acordate până acum sunt neperformante. Adică 8,5 miliarde de euro din 50 de miliarde de euro (împrumuturi în lei şi valută) sunt puşi într-un fel sau altul pe nota de plată a altora. Băncile îşi recuperează aceşti bani pierduţi prin menţinerea unor marje ridicate la împrumuturile date, fie că sunt vechi, fie că sunt noi. Sau plătesc o dobândă peste piaţă la depozitele atrase pentru a avea resurse financiare care să susţină o bună parte din bilanţul putred.
capital.ro: Aceşti mici găinari care fură viitorul:
Fraudă în sistemul bancar! Peste 20 de milioane de euro - estimarea procurorilor - au dispărut ilegal din conturile unor bănci comerciale din România. Nu vă bucuraţi! Băncile cele mari şi rele nu sunt principalul păgubit din toata schema. Creditele „neperformante“ prin care se derula traseul banilor către buzunarele hoţilor cu gulere albe erau garantate în proporţie de 80% de către stat. În concluzie, nici la capitolul hoţie nu reuşim să înregistrăm vreo performanţă creativă. Sportul preferat al „băieţilor deştepţi“ rămâne spolierea statului nostru, prost ca o găină şi numai bun de abuzat. Fireşte, ca să se poată fura de la stat, era necesar să fie implicat cel puţin un demnitar plus un număr de funcţionari. Aurel Şaramet, director general al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, până la izbucnirea scandalului a făcut exact ceea ce ar fi trebuit să se asigure că nu poate nimeni: a furat banii din propria sa instituţie! Cu concursul a cel puţin trei angajaţi ai Ministerului Economiei. Toată istoria de după ‘90 a ţării noastre este plină de asemenea istorii. Una după alta, bănci, fabrici, spaţii comerciale, tot ce putea fi de folos a dispărut din avuţia statului şi a intrat în patrimoniul privat. E rău că s-a întâmplat aşa? Eu cred că nu. În fapt, omul simplu are acum de pe urma acestor active exact aceleaşi beneficii pe care le avea şi atunci: niciunul. Cei care profitau erau - şi în mare parte au rămas - tot membrii nomenclaturii de partid. Aşa că, oricine nu şi-a lins degetele galbene de la mierea din borcanele PCR înainte să moară Ceauşescu are astăzi mai mult decât atunci, chiar şi dacă socotim doar posesiile materiale. Conform Eurostat, în 2009 România era ţara cu cel mai mic număr de chiriaşi din UE, peste 90% din populaţie trăind în locuinţa proprietate personală.
Ambasadorul SUA la Bucuresti, Mark Gitenstein, a declarat ca au fost companii care au renuntat sa investeasca in Romania din cauza coruptiei, a imprevizibilitatii procesului de decizie, a nivelului de transparenta. Intrebat daca au existat companii care au vrut sa investeasca in Romania si care s-au retras, ambasadorul american a raspuns: "Da, stiu companii care s-au gandit sa vina in Romania, dar erau ingrijorate de calitatea mediului de afaceri de aici. Ma refer la coruptie, la transparenta guvernului, a mai multor guverne, nu doar a guvernului actual. Ma refer la modul in care se fac afacerile". El a spus ca a existat si "frustrare".
business24.ro: Taxa claw back - Guvernul a "pierdut" 190 milioane de lei:
Guvernul precizeaza ca, din cauza modului defectuos in care fostul presedinte al C.N.A.S. si fostul ministru al Sanatatii si-au exercitat atributiile privind colectarea taxei claw-back, nu au fost incasate venituri de aproximativ 190 milioane de lei. Corpul de Control al Primului-ministru a finalizat in aceste zile controlul efectuat la Casa Nationala de Asigurari de Sanatate. Perioada supusa controlului a fost 01.01.2009-31.03.2012, respectiv pana la 30.09.2012 pentru verificarile efectuate cu privire la gestionarea contributiei datorate de detinatorii autorizatiilor de punere pe piata a medicamentelor, se arata intr-un comunicat al Guvernului. Ordinul comun a fost publicat in data de 15.06.2010, cu o intarziere de aproximativ 8 luni fata de termenul legal, desi in preambulul OUG nr. 104/2009 s-a mentionat ca ratiunea instituirii obligatiei de plata a contributiei trimestriale a fost "suplimentarea surselor de finantare a sistemului public de sanatate, in regim de urgenta", prin identificarea unei surse noi de venituri bugetare care urmau a fi incasate si utilizate de catre Ministerul Sanatatii", mai spune comunicatul.
