A fost perla chimiei românești, dar acum e o ruină

În comunism a luat naștere Combinatul chimic, iar în jurul lui, asemenea unui puzzle s-au pus cap la cap piesele unui oraș. Înainte cu câțiva ani, se puneau bazele fabricii de pulbere pentru muniție, iar muncitorii vremii au fost cei care au construit de la zero orașul. S-au construit străzi, primele blocuri și o cale ferată, special pentru a aduce materiale combinatului. Anul 1954 a fost anul în care Ucea Roșie a devenit orașul Victoria. Construit la doi kilometri de Combinat, orașul este cuprins astăzi în uitare. Uitarea acelor vremuri în care el era măreț, vremurile în care pe străzile lui mișunau încă oameni.   Plină perioadă comunistă. Combinatul chimic Victoria reunea mii de muncitori, cu toții specializați pe o anumită ramură. De la ingineri, la laboranți, până la electricieni sau lăcătuși mecanici. „De cum terminai școala, erai deja angajat în combinat. Erau scoase posturi la concurs, nu aveai timp să pierzi vremea sau să iei pauză”, spune cuprinsă de amintiri doamna Maria, o femeie care a ieșit la pensie înainte de vreme pentru că a avut „grupă”. Cu ochii ațintiți pe mobilierul din fața ei, încearcă să sape în memorie. Ea a terminat școala în luna iunie, iar la început de lună august era deja angajată a statului. E dimineață. Zeci de autobuze opresc la porțile combinatului, de unde pășesc glorios din autobuze muncitorii. Glorios, pentru că erau mândri de faptul că ei susțin o industrie care produce materie primă pentru toată țara și chiar produse pentru export. Stăteau în șir indian, cu legitimațiile la gât, apoi intrau în marea uzină. „Era un combinat mare, dar totuși mic, pentru că toată lumea se cunoștea”. Aceste imagini îi revin doamnei Maria în minte.   Articolul integral pe REALITATEA.NET