Abonamentele medicale înlocuiesc majorările de salarii în vremuri de criză

“Angajatorii apelează la astfel de be-neficii pentru fidelizarea angajaţilor. Fie au un sistem de salarizare competitiv, nu vor să majoreze cuantumul pachetului salarial şi îl completează cu beneficii non-salariale, fie, pur şi simplu, gândesc în termen de costuri reduse şi preferă să aloce, în loc de o majorare salarială, un astfel de beneficiu propriilor angajaţi”, spune Cătălina Căciulan, director resurse umane la SC Piritex SA, Ploieşti.

Potrivit acesteia, costurile unui abonament faţă de majorarea salarială netă în cuantum egal cu valoarea abonamentului sunt semnificativ mai mici.

“Vorbim despre costuri mai mici cu aproximativ 60%. De exemplu, angajatorul plăteşte pentru un abonament medical 120 de lei per angajat. Dacă acesta ar dori să ofere angajatului o majorare a salariului net cu 120 de lei, ar cheltui în realitate 200 de lei lunar, adică cu 80 de lei mai mult decât în cazul plăţii abonamentului medical”, susține Cătălina Căciulan. Sorin Faur, director HR al BDO România, spune că bonusarea prin abonamente la servicii medicale sau orice alte astfel de soluţii aduce o serie de avantaje companiei, comparativ cu salariul.

„Valoarea standard a serviciului achiziţionat poate fi subiectul unui discount masiv, deoarece compania cumpără un număr mare de pachete de servicii, comparativ cu preţul nominal ce ar fi disponibil unui utilizator individual. Discountul obţinut este, în sine, un câştig pentru companie, faţă de o sumă echivalentă serviciului standard, plătită ca atare angajatului“, adaugă Sorin Faur.

Un alt avantaj pentru firmă este acela că, în funcţie de calităţile de negociator ale companiei respective, termenele de plată aferente serviciilor cumpărate (în acest caz abonamente la servicii medicale) pot fi mai mult sau mai puţin decalate, cu influenţe importante în cash-flow. Salariul trebuie plătit lunar, în timp ce serviciile respective pot fi plătite trimestrial, la o perioadă de câteva luni de la livrarea lor efectivă.

“Costurile cu abonamente la servicii medicale sunt în sine mai mici decât corespondentul lor net în termeni salariali, datorită taxelor şi impozitelor care însoţesc costurile salariale. Pentru a da 100 de lei net unui salariat, o companie are costuri totale de 184 de lei (salariul brut + taxele companiei, de angajator). Este greu de spus, din cauza acestor multiple combinaţii de factori, fără precizări punctuale, la ce economii ajunge o companie. Oricum, substanţială, nu de puţine ori de 50% sau mai mult”, susţine Faur.

Potrivit acestuia, soluţia funcţionează astfel: compania stabileşte, în urma evaluărilor de performanţă, faptul ca bonusul mediu pe companie în anul X este de 1.000 de lei şi că de acesta ar putea beneficia 80% dintre angajaţi.

În relaţie cu speţa în cauză, compania are două alternative: să plătească salariatului un bonus net de 1.000 de lei, ceea ce înseamnă un salariu brut de 1.379 de lei, respectiv costuri totale (incluzând şi taxele de angajator) de 1.772 de lei (în condiţiile în care în România se negociază neturile şi nu bruturile), sau să identifice servicii în valoare netă de 1.000 de lei, la achiziţia individuală, utile pentru salariat, pe care să le achiziţioneze în numele angajaţilor şi să le ofere compensatoriu acestora.

Astfel, pentru aceeaşi valoare adăugată la nivel de angajat, echivalentul a 1.000 de lei, compania poate ajunge să plătească 900 de lei, faţă de 1.772 dacă ar da bonusul sub forma creşterii salariale.

Totuși nu toate companiile folosesc acest sistem pentru a reduce creşterile salariale. “P&G acordă de mulţi ani angajaţilor un abonament de servicii medicale ca parte a pachetului de beneficii. Abonamentul de servicii medicale nu reprezintă o alternativă pentru creşterile salariale care au la bază performanţa angajaţilor”, spune Maria Gâlcă, employee reations&compensation&benefits manager Balkans at Procter&Gamble.