Al 13-lea salariu rămâne unul dintre beneficiile pe care angajații le așteaptă în special la final de an, însă nu toți salariații din România au dreptul la această plată. Spre deosebire de alte state europene, unde salariile suplimentare sunt prevăzute prin lege sau prin contracte colective de muncă pentru categorii largi de angajați, în România nu există o obligație generală prin care firmele să plătească un salariu în plus în decembrie.
În sectorul privat, acordarea acestui beneficiu depinde de contractul individual de muncă, de contractul colectiv aplicabil, de regulamentul intern sau de politica angajatorului. În unele companii, al 13-lea salariu este un beneficiu garantat, în timp ce în altele angajații pot primi doar o primă de Crăciun sau un bonus de performanță.
Estimările publicate în presa economică indică faptul că aproximativ 15-20% dintre angajații din România ar beneficia de un venit suplimentar echivalent cu un salariu lunar. Procentul trebuie privit cu prudență, deoarece nu există o statistică oficială recentă care să măsoare separat și exact al 13-lea salariu la nivelul întregii economii.
Este obligatoriu al 13-lea salariu în România?
Nu. Codul muncii nu prevede obligația generală a angajatorilor de a acorda un al 13-lea salariu.
Potrivit legislației, salariul include salariul de bază, indemnizațiile, sporurile și alte adaosuri. Drepturile salariale sunt stabilite prin contractul individual de muncă, contractul colectiv aplicabil și, în condițiile legii, prin regulamentele interne.
Asta înseamnă că un angajator din mediul privat nu este obligat să plătească un salariu suplimentar doar pentru că se apropie Crăciunul sau pentru că firma a înregistrat profit.
Există însă o diferență importantă între un beneficiu acordat voluntar și unul prevăzut în documentele care reglementează relația de muncă.
Dacă al 13-lea salariu este prevăzut în contractul individual de muncă sau în contractul colectiv aplicabil, angajatorul trebuie să respecte condițiile asumate. Dacă plata este menționată în regulamentul intern sau într-o politică de bonusare, trebuie analizate formularea, condițiile de acordare și caracterul dreptului stabilit acolo.
În schimb, dacă firma oferă ocazional o primă, fără să își asume obligația de a o acorda în fiecare an, aceasta nu devine automat un drept permanent al angajatului.
Cine primește al 13-lea salariu în România?
Beneficiul apare mai ales în companiile care au politici de remunerare competitive și bugete dedicate bonusurilor anuale.
Printre domeniile în care pot exista astfel de plăți se numără:
IT și tehnologie: unele companii oferă bonusuri anuale sau prime legate de performanță, pentru retenția angajaților și recompensarea rezultatelor.
Bănci și servicii financiare: anumite instituții au sisteme de bonusare în funcție de performanța individuală, a echipei sau a companiei.
Energie și utilități: companiile mari pot include bonusuri anuale în pachetele de remunerare, în funcție de politica internă și rezultatele financiare.
Industrie și producție: unele fabrici acordă prime de sărbători sau bonusuri anuale, uneori diferențiate în funcție de vechime, prezență ori performanță.
Multinaționale și companii mari: acestea au mai frecvent politici formalizate de recompensare, care pot include un bonus anual garantat sau unul condiționat de rezultate.
Aceste exemple nu înseamnă că fiecare angajat din domeniile respective primește al 13-lea salariu. În aceeași industrie, două companii pot avea politici complet diferite, iar bonusurile pot depinde de funcție, performanță și rezultatele firmei.
În cazul întreprinderilor mici și mijlocii, plata unui salariu suplimentar poate fi mai dificil de susținut, în special atunci când activitatea are marje reduse sau venituri sezoniere.
Cât de răspândit este al 13-lea salariu în România?
Nu există o evidență statistică oficială care să arate exact câți angajați primesc un al 13-lea salariu în fiecare an.
Estimările de piață vehiculate în presa economică plasează proporția beneficiarilor la aproximativ 15-20% din totalul salariaților. Aceste valori sugerează că beneficiul este relativ rar și nu reprezintă o practică generalizată în economie.
Este important să nu confundăm însă al 13-lea salariu cu totalul beneficiilor extrasalariale.
Un studiu eJobs publicat în 2025, realizat pe un eșantion de 1.162 de angajați și 122 de angajatori, arăta că opt din zece angajați primeau beneficii extrasalariale. Acestea pot include tichete de masă, asigurări medicale, abonamente, transport, prime și alte facilități. Prin urmare, procentul nu poate fi interpretat ca ponderea celor care primesc un salariu suplimentar.
În același studiu, al 13-lea salariu apărea printre beneficiile prin care angajatorii considerau că s-ar putea diferenția pe piața muncii. Acest lucru arată că plata suplimentară are valoare și în competiția pentru recrutarea și păstrarea angajaților.
Primesc bugetarii al 13-lea salariu?
În sectorul public nu există un drept general la al 13-lea salariu, similar celui întâlnit în anumite sisteme de salarizare din alte țări.
Salariile și drepturile personalului plătit din fonduri publice sunt reglementate prin Legea-cadru nr. 153/2017 și prin actele normative care stabilesc regulile bugetare pentru fiecare an.
Pentru 2026, legislația privind măsurile fiscal-bugetare limitează acordarea premiilor, bonusurilor și altor drepturi similare în sectorul public, cu excepțiile prevăzute expres de lege. Așadar, angajații instituțiilor publice nu trebuie să presupună că vor primi un al 13-lea salariu sau o primă de Crăciun doar pentru că au această practică în anumite companii private.
Drepturile concrete trebuie verificate în raport cu statutul angajatului, legea de salarizare aplicabilă și prevederile bugetare din anul respectiv.
Care este diferența dintre al 13-lea salariu, prima de Crăciun și bonusul de performanță?
Deși termenii sunt uneori folosiți ca sinonime, există diferențe între aceste forme de remunerare.
Tipul plății | Ce reprezintă | Cum se acordă |
|---|
Al 13-lea salariu | O plată suplimentară echivalentă, de regulă, cu un salariu lunar | Conform contractului sau politicii angajatorului |
Prima de Crăciun | O sumă acordată cu ocazia sărbătorilor | Voluntar sau în condițiile prevăzute în documentele de muncă |
Bonusul de performanță | O recompensă legată de rezultate | În funcție de obiective și criterii stabilite |
Prima anuală | O plată suplimentară acordată la finalul unui interval de evaluare | Poate depinde de rezultatele companiei sau ale angajatului |
De exemplu, un angajat poate primi în decembrie o primă de 1.000 de lei, fără ca aceasta să reprezinte un al 13-lea salariu. La fel, o companie poate acorda un bonus anual de două salarii pentru angajații care ating anumite obiective, dar nu oferă un beneficiu fix tuturor salariaților.
Pentru angajat, contează în primul rând ce scrie în contract și care sunt condițiile concrete de plată.
Astfel, dintr-un bonus brut de 5.000 de lei, angajatul rămâne cu aproximativ 2.925 de lei net. Costul total pentru angajator este mai mare decât suma brută, deoarece se adaugă și contribuția asiguratorie pentru muncă, în condițiile legii.
Poate angajatorul să ofere un cadou de Crăciun în locul celui de-al 13-lea salariu?
Da. Unele companii aleg să acorde cadouri în bani, în natură sau sub formă de tichete cadou, în locul unei prime salariale mai mari.
Codul fiscal prevede un plafon de 300 de lei pentru cadourile acordate angajaților și copiilor minori ai acestora cu ocazia Crăciunului și Paștelui. În limita acestui plafon, cadourile sunt neimpozabile și nu intră în baza de calcul a contribuțiilor sociale, dacă sunt respectate condițiile legale.
Plafonul se aplică pentru fiecare persoană și fiecare ocazie eligibilă. Astfel, un angajat care are doi copii minori poate primi, de Crăciun, cadouri neimpozabile în valoare totală de până la 900 de lei: 300 de lei pentru el și câte 300 de lei pentru fiecare copil.
Această facilitate nu transformă însă cadoul într-un al 13-lea salariu. Este un beneficiu cu un regim fiscal distinct și cu o limită valorică stabilită prin lege.
Ce trebuie să verifice angajatul dacă firma promite al 13-lea salariu?
Un angajat care primește promisiunea unui salariu suplimentar ar trebui să verifice câteva aspecte înainte de a considera suma un venit sigur.
Dacă beneficiul este prevăzut în contractul individual de muncă sau în contractul colectiv aplicabil.
Dacă există condiții de vechime sau performanță pentru acordarea plății.
Dacă suma este fixă sau variabilă, în funcție de rezultatele firmei.
Când se face plata: la finalul anului, în decembrie sau într-o altă perioadă.
Ce se întâmplă dacă angajatul pleacă din companie înainte de data plății sau dacă a lucrat doar o parte din an.
Dacă beneficiul este prevăzut ca drept salarial și condițiile de acordare sunt îndeplinite, angajatorul nu îl poate trata pur și simplu ca pe un cadou pe care îl oferă doar dacă dorește.
În schimb, dacă plata este un bonus discreționar, condițiile din regulament sau politica de bonusare pot stabili dacă angajatorul îl acordă și în ce cuantum.
Al 13-lea salariu rămâne un beneficiu, nu o obligație generală
În România, al 13-lea salariu nu este garantat prin lege pentru toți angajații. În sectorul privat, el depinde de politica firmei și de prevederile contractuale, fiind întâlnit mai ales în companii mari și în anumite sectoare competitive.
Estimările de piață indică o răspândire relativ redusă, de aproximativ 15-20% dintre angajați, dar nu există o statistică oficială care să confirme exact această proporție. În plus, primele de sărbători și bonusurile de performanță nu trebuie confundate cu un salariu suplimentar garantat.
Pentru angajați, cel mai important este să verifice dacă beneficiul este prevăzut în contract și care sunt condițiile de acordare. Pentru angajatori, al 13-lea salariu poate fi un instrument de motivare și retenție, dar trebuie bugetat și reglementat clar.