Achizitii publice

 

 

 Facilitarea accesului operatorilor economici la contractele de achizitii publice a reprezentat, incepand cu 2008, o preocupare asidua a institutiilor europene. Constatand mai degraba necesitatea schimbarii modului de implementare si abordare a legislatiei achizitiilor publice, decat nevoia unor modificari ale acquis-ului comunitar in materie, Comisia Europeana a furnizat cateva instrumente importante, menite sa faciliteze accesul operatorilor economici, in general, si al intreprinderilor mici si mijlocii, in special, la contractele de achizitii publice. Recunoscand nevoia de accelerare a procedurilor de achizitii publice in contextul crizei financiare, Comisia Europeana a admis oficial, in decembrie 2008, faptul ca natura exceptionala a situatiei economice actuale justifica aplicarea procedurii de licitatie restransa accelerata. In cazul aplicarii acestei proceduri accelerate, durata atribuirii contractului de achizitie publica se va reduce de la 87 la 30 de zile. Prezumtia de urgenta se va aplica in perioada 2009-2010 pentru toate marile proiecte publice. La data de 15 decembrie 2008, Comisia Europeana a publicat listele actualizate ale autoritatilor contractante din fiecare stat membru al Uniunii Europene, inclusiv din Romania. Aceste liste actualizate ofera cetatenilor si intreprinderilor posibilitatea de a identifica autoritatile publice din Uniunea Europeana care sunt obligate sa respecte regulile de publicitate ale contractelor de achizitii publice. De asemenea, listele ar trebui sa creasca gradul de responsabilitate si transparenta in acest domeniu, oferind mai multe oportunitati de afaceri prin intermediul contractelor de achizitii publice. Comisarul european pentru piata interna si servicii, Charlie McCreevy, a aratat: “Contribuabilii si intreprinderile au dreptul sa stie cine este obligat sa publice anunturi de participare. Transparenta rasplateste economia: normele UE din domeniul achizitiilor publice au asigurat in anul 2006 publicarea de catre aproape 32.000 de autoritati contractante a anunturilor referitoare la contracte de achizitii publice in valoare de aproximativ 380 miliarde euro”. Comisia Europeana a publicat, in iunie 2008, in cadrul Legii privind intreprinderile mici pentru Europa (Small Business Act), un set de exemple practice si linii directoare, menite sa sprijine statele membre si autoritatile publice in procesul de implementare a normelor si practicilor din domeniul achizitiilor publice intr-un mod prietenos vizavi de IMM-uri. Codul de bune practici pentru facilitarea accesului IMM-urilor la contractele de achizitii publice identifica solutii cu privire la urmatoarele dificultati intampinate de acestea: dimensiunea contractelor; asigurarea accesului la informatiile relevante; imbunatatirea calitatii si claritatii informatiilor furnizate; stabilirea unor criterii si cerinte financiare proportionale; eradicarea poverii administrative; punerea accentului pe valoare pentru bani, mai degraba decat pe pret; acordarea unui timp suficient pentru intocmirea ofertelor; efectuarea la timp a platilor. Avantajele facilitarii accesului operatorilor economici la contractele de achizitii publice, prin masurile luate la nivel comunitar, nu sunt dificil de intrezarit: contracte si proiecte derulate in orice stat membru al UE, intr-un context economic dificil.

 

Av. Iulia Vass Vass Lawyers

 

 

 In primul rand cred ca, in momentul de fata, retentia angajatilor nu mai reprezinta o problema la fel de mare pentru IMM-uri ca in urma cu cateva luni. Piata de resurse umane s-a schimbat radical, intr-un timp foarte scurt. Dupa ani in care angajatul era in avantaj, iar companiile se confruntau cu probleme de atragere si retinere a personalului prin largirea pachetelor de bonusuri si ridicarea nivelului salarial, am ajuns, parca peste noapte, in situatia opusa. Companiile nu numai ca au sistat angajarile, dar unele dintre ele, direct afectate de criza financiara, se vad nevoite sa renunte la o parte din angajati. Daca, pana acum, multe companii faceau mariri de salariu automat, la inceput de an, fara o corelare cu performantele fiecarui angajat in parte, ci doar ca masura de evitare a fluctuatiei de personal, acum lucrurile se schimba. Cei care contribuie cel mai putin la dezvoltarea companiei vor pleca primii. Pentru mare parte dintre cei ramasi, salariile nu vor cunoaste cresteri spectaculoase. Pentru a face fata situatiei curente, companiile vor trebui insa sa isi pastreze si sa isi motiveze in continuare oamenii valorosi cu care merita sa mearga mai departe. In mod normal, maririle de salariu se acorda in functie de niste criterii care ar trebui indeplinite concomitent: 1. compania isi atinge obiectivele de profitabilitate stabilite (deci are resurse) 2. angajatul s-a achitat cu succes de sarcinile care i-au revenit, pentru ca firma sa-si fi atins obiectivele 3. angajatul este o resursa care poate contribui cu succes la atingerea obiectivelor viitoare (este ceea ce se numeste talent). Daca unul dintre aceste criterii de mai sus nu este indeplinit, marirea salariala devine un subiect foarte sensibil. In functie de resursele financiare ale companiei, se pot acorda mariri de salariu talentelor, economisind prin renuntarea la acei angajati pentru care compania nu-si poate asuma costurile unui plan de dezvoltare prin care acestia sa-si poata indeplini sarcinile cu succes. Daca insa compania nu are resurse financiare pentru recompensarea angajatilor talentati printr-o marire salariala, se poate apela la o schema de bonusare, platibila cu o frecventa mai mare decat cea anuala, prin corelarea directa a performantei individului cu performanta companiei. In concluzie, cred ca primul pas pe care ar trebui sa-l faceti acum este sa va evaluati foarte bine angajatii, sa-i identificati pe cei mai valorosi si sa va concentrati resursele pe motivarea si pastrarea acestora in cadrul companiei. Iar dincolo de recompensarea financiara, nu uitati ca cel putin la fel de importanta este si simpla recunoastere a meritelor lor in evolutia companiei.

 

Gina Dobric general manager Human Capital Solutions