România trebuie să continue reducerea deficitului bugetar și în 2027, chiar dacă măsurile fiscale adoptate în ultimii doi ani au început să producă efecte. Fondul Monetar Internațional recomandă o nouă ajustare de aproximativ un punct procentual din PIB, astfel încât deficitul să ajungă în jurul valorii de 5% din PIB sau chiar mai jos. În lipsa unor măsuri suplimentare, datoria publică ar putea depăși 70% din PIB până în 2030, un nivel pe care FMI îl consideră nesustenabil.
România a pornit de la cel mai mare deficit din Uniunea Europeană
Situația bugetară a României rămâne una dintre cele mai dificile din Uniunea Europeană. În 2024, deficitul guvernamental a ajuns la 9,3% din PIB, cel mai ridicat nivel înregistrat de un stat membru. Dezechilibrul a fost alimentat de creșterea cheltuielilor publice, în special cu salariile și pensiile, dar și de investițiile finanțate de la buget și de încasările insuficiente din taxe și impozite.
În 2025, deficitul a coborât la 7,9% din PIB. Reducerea a venit după adoptarea mai multor măsuri de consolidare fiscală, care au vizat atât veniturile statului, cât și cheltuielile publice. Printre acestea s-au numărat înghețarea unor venituri din sectorul bugetar, modificările de TVA, extinderea bazei de aplicare a contribuției de asigurări de sănătate, majorarea accizelor și creșterea impozitării dividendelor și a proprietăților.
Ajustarea a fost necesară pentru limitarea dezechilibrelor, dar a venit cu un cost pentru populație și mediul de afaceri, prin creșterea poverii fiscale și reducerea veniturilor disponibile.
Deficitul scade, dar presiunea asupra bugetului rămâne ridicată
Datele privind execuția bugetară din primele nouă luni ale anului 2026 indică o continuare a procesului de reducere a deficitului. Acesta a ajuns la 3,82% din PIB, față de 5,35% din PIB în perioada similară din 2025.
Este un progres important, însă cifrele trebuie privite în context. Ele reflectă execuția bugetară pe parcursul primelor nouă luni și nu reprezintă deficitul anual calculat potrivit metodologiei europene. În plus, statul trebuie să mențină un nivel ridicat al investițiilor publice, inclusiv pentru proiectele finanțate din fonduri europene, ceea ce pune presiune asupra cheltuielilor bugetare.
Comisia Europeană estima, în prognoza de primăvară din 2026, un deficit de 6,2% din PIB pentru întregul an și de 5,8% în 2027. Aceste valori sunt proiecții, nu rezultate finale, iar atingerea lor depinde de continuarea măsurilor de ajustare și de respectarea angajamentelor bugetare.
FMI cere încă un punct procentual de ajustare în 2027
Helge Berger, director adjunct al Departamentului european al FMI, consideră că reducerea deficitului trebuie să rămână prioritatea urgentă a Guvernului. Oficialul recomandă o nouă ajustare fiscală de aproximativ un punct procentual din PIB în 2027, pentru ca deficitul să ajungă în jurul valorii de 5% din PIB sau chiar sub acest prag.
Berger a apreciat efortul făcut de autoritățile române în ultimii doi ani, perioadă în care deficitul s-a redus cu aproximativ 2,5 puncte procentuale din PIB. Totuși, în opinia FMI, procesul de consolidare nu poate fi considerat încheiat.
Riscul major este ca, în lipsa unor măsuri suplimentare, datoria publică să continue să crească și să ajungă la aproximativ 70% din PIB sau chiar peste acest nivel până în 2030. O asemenea evoluție ar putea deveni nesustenabilă și ar amplifica neîncrederea investitorilor în capacitatea statului de a-și controla finanțele.
Datoria publică, o problemă care se poate transforma într-un risc major
Creșterea datoriei publice este una dintre cele mai importante vulnerabilități ale economiei românești. Dacă în 2023 aceasta reprezenta 49,3% din PIB, în 2024 a urcat la 54,8%, iar în 2025 a ajuns la 59,3%.
Tendința este îngrijorătoare deoarece o parte tot mai mare din resursele bugetare trebuie alocată pentru plata dobânzilor și refinanțarea datoriei. Cu cât statul se împrumută mai mult și la costuri mai ridicate, cu atât spațiul disponibil pentru investiții, servicii publice și alte cheltuieli devine mai restrâns.
În plus, piețele financiare urmăresc atent capacitatea României de a-și reduce deficitul. Întârzierea reformelor sau abandonarea măsurilor de consolidare ar putea duce la creșterea costurilor de finanțare și la o presiune suplimentară asupra bugetului.
FMI avertizează și asupra politicii monetare
Recomandările FMI vizează și politica monetară. Helge Berger, citat de G4Media, consideră că Banca Națională a României trebuie să fie pregătită să majoreze dobânzile dacă evoluția inflației sau presiunile economice o vor impune.
O eventuală creștere a dobânzilor ar putea contribui la temperarea inflației și la menținerea stabilității financiare, dar ar însemna și credite mai scumpe pentru populație și companii. În același timp, costurile de finanțare ale statului ar putea crește, mai ales dacă investitorii continuă să perceapă România ca pe o economie cu riscuri fiscale ridicate.
România nu mai poate amâna consolidarea bugetară
Mesajul FMI este că România a făcut progrese, dar acestea nu sunt suficiente pentru a elimina riscurile acumulate în ultimii ani. Reducerea deficitului trebuie continuată, iar obiectivul de aproximativ 5% din PIB pentru 2027 presupune noi decizii dificile privind veniturile și cheltuielile statului.
Provocarea Guvernului va fi să găsească un echilibru între disciplina fiscală, menținerea investițiilor și protejarea economiei de o încetinire prea puternică. O ajustare prea lentă ar putea alimenta creșterea datoriei și neîncrederea piețelor, în timp ce măsurile excesiv de dure ar putea afecta consumul și activitatea companiilor.
Pentru România, următorii ani vor fi decisivi. Nu mai este vorba doar despre reducerea unui indicator bugetar, ci despre recâștigarea credibilității financiare și evitarea unei situații în care o parte tot mai mare din banii publici ajunge să fie consumată de dobânzi și datorii.