România acceptase mai multe compromisuri dar, din cauza tandemului cu Bulgaria, a unor chestiuni juridice și a campaniei electorale, intrarea în spațiul de liberă circulație nu va fi luată în discuție înainte de primăvara anului viitor, informeaza RFI Romania, citata de economica.net.
De un an de zile, Schengen nu mai este pe agenda publică. Subiectul care a fost «prioritatea României în 2011, 2012 și 2013» nu mai este evocat de nici unul dintre oficialii români. Subiectul a dispărut în momentul în care autoritățile de la București au hotărât să dispară, adică acum un an, când aderarea României la spațiul de liberă circulație a fost din nou amânată de miniștrii de interne din Uniunea Europeană, reuniți în consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI) Premierul Victor Ponta a anunțat că «de-acum înainte intrarea în Schengen nu va mai fi primul punct de discuții dintre România și partenerii europeni ».
Chiar dacă oficial nu s-a mai vorbit despre Schengen, românii au continuat demersurile. La o întâlnire cu Victor Ponta în iunie, noul premier francez, Manuel Valls, i-a dat de înțeles că o deschidere parțială a ușilor e posibilă în octombrie, cu ocazia următorului Consiliu JAI. Franța este una dintre țările care s-au opus în ultimii ani aderării României la Schengen, opoziția începând în timpul președintelui de dreaptă, Nicolas Sarkozy. Stânga franceză, care îl criticase pe Sarkozy pentru acțiunile sale împotriva României, nu și-a schimbat însă prea mult poziția pe Schengen, fiind confruntată cu progresul semnificativ al extremei-drepte, care îi reproșa « laxismul» în controlul circulației persoanelor.
Compromisuri
Pentru a obține aderarea la Schengen, România a fost gata să accepte câteva compromisuri. În primul rând, ca aderarea să se facă într-o prima etapă numai cu frontierele aeriene și maritime. Cu alte cuvinte, doar cei care ajungeau cu avionul (sau cu vaporul) într-o țară membră a spațiului Schengen să scape de controlul de identitate. Mai mult, România acceptase chiar și ca o dată precisă pentru aderarea cu frontierele terestre să nu fie trecută în decizia JAI care se referă la frontierele aeriene, mai precizeaza RFI Romania.
Lucrurile păreau că merg în direcția bună, dar au apărut două obstacole. În primul rând, în drumul spre Schengen, România nu e singură. Alături de ea este și Bulgaria, o țară care are probleme mai mari decât România. După cum spune pentru RFI un oficial european, acolo « corupția e mai mare, instabilitatea politică - mai accentuată, iar crima organizată nu e sub control ». Mai multe țări europene - și în primul rând Olanda - au legat aderarea la Schengen de rapoarte pozitive în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare pe Justiție. Or, în timp ce în România justiția face progrese, în Bulgaria e mai curând vorba despre regres.
Cel de-al doilea obstacol este de natură juridică. Juriștii UE spun că nu poate fi făcută o aderare doar cu frontierele aeriene fără să anunți și data la care se vor deschide frontierele terestre (în mod normal, aderarea cu frontierele terestre ar trebui să aibă loc la șase luni după cea cu frontierele aeriene). Ori nici Franța, nici Olanda, nici Germania și, mai nou, nici Finlanda, nu vor să treacă o dată fixă pentru aderarea cu frontierele terestre, pentru a-și lăsa un spațiu de manevră în fața unor opinii publice din ce mai puțin tolerante.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
Newsletter zilnic money.ro
BET, curs valutar, știrea zilei — în 2 minute, înainte de 7:00.
