Ombudsmanul european a avertizat că agențiile UE gestionează neuniform cazurile de tip „revolving door”, după o anchetă care a acoperit 15 agenții și a dus la publicarea unui set de linii directoare de bună practică pentru a întări regulile privind conflictele de interese și trecerea către sectorul privat a foștilor angajați și a membrilor organelor de conducere.

Pe scurt

1. Ombudsmanul european a analizat politicile a 15 agenții UE privind cazurile de tip „revolving door” și a verificat 54 de dosare din nouă dintre acestea.
2. Ancheta a identificat diferențe semnificative între agenții în privința notificărilor, măsurilor de atenuare, monitorizării respectării condițiilor și formării etice a personalului.
3. Doar șapte dintre cele 15 agenții analizate aveau reguli privind conflictele de interese generate de activitățile post-mandat ale membrilor board-urilor.
4. Doar patru dintre cele 15 monitorizau respectarea restricțiilor impuse foștilor membri ai personalului privind activitățile post-serviciu.
5. Ombudsmanul a emis linii directoare de bună practică și a anunțat că le va aplica și în viitoarele anchete privind cazuri concrete de „revolving door”.

Ombudsmanul european, Teresa Anjinho, a încheiat o anchetă din oficiu privind modul în care agențiile Uniunii Europene gestionează cazurile de tip „revolving door”, adică situațiile în care foști membri ai personalului de conducere sau membri ai organelor de guvernanță trec către poziții în sectorul privat după încheierea mandatului sau a activității în agenție. Ancheta a examinat politicile a 15 agenții, a inclus inspecția a 54 de dosare din nouă agenții și întâlniri cu reprezentanții a cinci agenții pentru clarificarea unor aspecte specifice. Constatarea centrală a Ombudsmanului este că, deși unele agenții au adoptat orientări detaliate și cuprinzătoare, există variații importante între instituții în domenii-cheie. Acestea privesc modul în care agențiile tratează notificările tardive sau incomplete privind activitățile post-serviciu, tipul și amploarea măsurilor de atenuare impuse, felul în care este monitorizată respectarea acestor măsuri și formarea oferită personalului în privința obligațiilor etice. Ancheta a evidențiat și diferențe marcate în regulile care guvernează activitățile post-mandat ale membrilor organelor de conducere, cum ar fi membrii consiliilor de administrație sau ai consiliilor de supraveghere. Ombudsmanul a constatat că doar câteva dintre agențiile analizate aveau politici adoptate pentru a reglementa astfel de activități, iar în sinteza publicată se precizează că șapte dintre cele 15 aveau reguli pentru gestionarea conflictelor de interese generate de activitățile post-mandat ale membrilor board-urilor. Documentele publicate de instituție arată și că numai patru dintre cele 15 agenții monitorizau respectarea restricțiilor impuse foștilor membri ai personalului în privința activităților post-serviciu. Ombudsmanul a identificat, de asemenea, diferențe privind transparența deciziilor luate în cazuri individuale și tipul de măsuri folosite pentru reducerea riscurilor de conflict de interese. În urma anchetei, Ombudsmanul a stabilit două concluzii generale. Prima este că agențiile UE ar trebui să adopte o procedură solidă pentru evaluarea notificărilor făcute de foști membri ai personalului de rang înalt care doresc să preia funcții în sectorul privat apropiate de fostele lor atribuții. A doua este că agențiile care nu au o politică internă pentru prevenirea conflictelor de interese în cazul membrilor board-urilor care nu fac parte din personal ar trebui să își încurajeze organele de conducere să adopte una. Aceste concluzii sunt reluate în scrisorile transmise agențiilor vizate. Pentru a sprijini o abordare mai uniformă, Ombudsmanul a adoptat un set de linii directoare de bună practică privind prevenirea, notificarea, evaluarea, măsurile de atenuare, transparența și monitorizarea conformării. Ghidul recomandă, între altele, existența unei proceduri standard pas cu pas, formare și campanii regulate de sensibilizare, criterii clare pentru interzicerea sau restricționarea anumitor funcții post-serviciu, reacție rapidă atunci când este anunțată o trecere către sectorul privat, publicarea informațiilor despre activitățile autorizate ale foștilor membri ai personalului de rang înalt și monitorizarea respectării condițiilor impuse. Liniile directoare recomandă și utilizarea unei game largi de măsuri, de la perioade de incompatibilitate și interdicții de contact sau lobby, până la interdicții temporare atunci când riscurile nu pot fi atenuate suficient. Pentru foștii membri ai board-urilor, Ombudsmanul propune notificarea activităților post-mandat timp de doi ani după încheierea mandatului și evaluarea rapidă a riscurilor chiar înainte de începerea noii activități. Totodată, instituția recomandă publicarea pe site-urile agențiilor a informațiilor privind activitățile autorizate ale foștilor membri ai personalului de rang înalt și ale foștilor membri ai board-urilor. Teresa Anjinho a anunțat că biroul său va aplica aceste linii directoare și în orice viitoare anchete privind cazuri specifice de „revolving door”. În comunicarea publică a instituției se arată că astfel de situații, dacă nu sunt gestionate corespunzător, riscă să afecteze integritatea administrației publice și să submineze încrederea publicului în deciziile luate de administrația UE. Tema este plasată de Ombudsman și în contextul mai larg al transparenței și responsabilității administrative. Raportul anual pentru 2025 arată că anchetele privind transparența și accountability au reprezentat 38% din total, rămânând cea mai mare categorie de investigații. În același raport, instituția menționează explicit ancheta din oficiu privind cele 15 agenții și publicarea noilor linii directoare ca parte a efortului de a asigura o abordare uniformă la nivelul administrației europene. Cele 15 agenții analizate includ, între altele, Agenția Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației, Agenția Europeană pentru Produse Chimice, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară, Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică, Agenția Europeană a Medicamentului, Autoritatea Bancară Europeană, Autoritatea Europeană pentru Asigurări și Pensii Ocupaționale, Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe, Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală, Agenția Europeană de Apărare și Comitetul unic de rezoluție.