Alarmă din partea investitorilor. Taxa pe cifra de afaceri riscă să blocheze economia României

Menținerea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) este o formă de taxare care afectează negativ climatul investițional din România, reducând competitivitatea și punând presiune atât pe investițiile autohtone, cât și pe cele străine, avertizează 12 organizații reprezentative ale mediului de afaceri, într-un comunicat comun transmis miercuri către AGERPRES.

Mediul de afaceri cere eliminarea urgentă a IMCA

„Organizațiile reprezentative ale mediului de afaceri din România își exprimă îngrijorarea față de menținerea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA), o impozitare care descurajează investițiile, erodează competitivitatea și afectează atât investițiile românești, cât și investițiile străine. Într-un context economic global marcat de încetinire și un context bugetar dificil în plan intern, România are nevoie de politici fiscale coerente și predictibile, care să stimuleze investițiile private și productivitatea și de reforme structurale care să elimine risipa și cauzele pentru dezechilibrele actuale. Inconsistența în procesul decizional, reflectată prin schimbări de poziție într-un interval foarte scurt, transmite semnale contradictorii investitorilor și sporește percepția de risc asupra economiei românești. România trebuie să reducă deficitul sub 3% până în 2030. Acest obiectiv nu poate fi atins exclusiv prin creșteri de taxe (la nivelul individului sau al companiilor), ci necesită măsuri complementare: reducerea cheltuielilor statului, creșterea gradului de colectare și digitalizarea administrației. Aceste eforturi pot avea succes doar în paralel cu o creștere economică sustenabilă, pe care această taxă riscă să o descurajeze. Fără măsuri concrete în aceste direcții, atingerea obiectivelor rămâne imposibilă”, se arată în comunicat.

Conform organizațiilor semnatare, aplicarea IMCA a creat distorsiuni în piață și a lovit sectoare esențiale ale economiei. Impredictibilitatea și costurile suplimentare generate de acest impozit au contribuit, de asemenea, la incapacitatea României de a atrage investitori noi, în comparație cu alte țări din regiune.

„Menținerea IMCA, deși a fost introdusă ca măsură temporară, ridică semne de întrebare și din perspectiva colectării veniturilor. Conform datelor disponibile, s-au colectat aproximativ 1,2 miliarde lei din cele 6 miliarde lei estimate; astfel, este probabil ca volumele viitoare să fie și mai reduse pe fondul încetinirii activității economice. De asemenea, IMCA contravine bunelor practici și standardelor internaționale de guvernanță fiscală, conform cărora impozitarea urmărește, în principal, profitul și substanța economică, nu cifra de afaceri. După cum am transmis în dialogul cu Guvernul României, mediul de afaceri consideră eliminarea IMCA drept o măsură vitală pentru inversarea tendinței de stagnare economică. Sectorul privat vrea și trebuie să fie un partener de încredere pentru soluționarea problemelor de gestionare a finanțelor publice, nu țintă de penalizare. Fără un mediu de afaceri prosper, reducerea deficitelor și redresarea economică a României nu sunt posibile”, transmite comunitatea de afaceri.

În acest context, organizațiile subliniază că soluția reală pentru echilibrarea finanțelor publice constă în reforme structurale, nu în poveri fiscale suplimentare.

„Transmitem și cu acest prilej apelul nostru pentru consens politic pentru prioritizarea reformelor structurale, adevărata soluție pentru consolidarea finanțelor publice. Fără digitalizarea administrației fiscale, combaterea evaziunii și eficientizarea cheltuielilor publice, creșteri suplimentare ale poverii fiscale riscă să frâneze economia și capacitatea companiilor de a genera venituri bugetare. Considerăm că echilibrarea macro-bugetară a țării trebuie să fie un obiectiv comun, care presupune cooperarea tuturor părților implicate, inclusiv o conlucrare responsabilă în cadrul Coaliției de Guvernare, dincolo de agende politice sau interese pe termen scurt. Organizațiile semnatare rămân deschise dialogului cu autoritățile și reiterează angajamentul de a contribui la creșterea economică și la obiectivele bugetare ale României, spre dezvoltarea pe termen lung a economiei românești”, se mai precizează în document.

Declarațiile sunt susținute de 12 organizații și camere de comerț din România:

• FIC – Consiliul Investitorilor Străini
• AmCham – Camera de Comerț Americană pentru România
• Concordia – Confederația Patronală
• RBL – Fundația Romanian Business Leaders
• CCIpR – Camera de Comerț Italiană pentru România
• CCIFER – Camera de Comerț și Industrie Franceză în România
• BEROCC – Camera de Comerț Belgiană, Luxemburg, Română, Moldovenească
• NRCC – Camera de Comerț Româno-Olandeză
• AOAR – Asociația Oamenilor de Afaceri din România
• AHK – Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană
• CCE-R – Camera de Comerț Elveția - România
• BRCC – Camera de Comerț Britanică-Română