Alegerile se apropie în Germania: se anunţă vreme bună pentru economie şi un război cu dobânzile mici ale BCE
Publicat la 22.03.2017, 04:06:52
DiscoverUrmărește pe DiscoverGoogle NewsUrmărește pe Google NewsSursă preferatăAdaugă ca sursă preferată
Prognozele de creştere pentru economia germană, cea mai mare din Europa şi principalul partener comercial al României, arată ceva mai bine faţă de cum erau în urmă cu doar câteva luni: Consiliul Experţilor Economici, un organism care consiliază guvernul de la Berlin, estimeză un avans de 1,4% în termeni reali pentru anul acesta şi de 1,6% pentru 2018 (ajustată sezonier, creştera va fi de 1,7% anul acesta şi de 1,6% anul viitor). Ritmul ar fi sub cel de 1,9% din 2016, dar este puţin mai alert în comparaţie cu estimările din noiembrie, scrie Handelsblatt, citat de ZF.RO.
„Această evoluţie are la bază situaţia bună de pe piaţa muncii din Germania, o perspectivă uşor mai bună pentru economia globală, politica fiscală prociclică a Germaniei şi chiar politica monetară expansivă a BCE“, se arată în analiza consiliului.
Curios, experţii - cei cinci înţelepţi - spun că proiecţiile sunt peste ritmul potenţial sustenabil de creştere pe termen lung şi că „suprautilizarea capacităţilor de producţie creşte“, notează Deutsche Welle.
Aceasta înseamnă că mai mult stimul economic, livrat fie prin cheltuieli publice mai mari, fie prin politică monetară laxă sub forma dobânzilor ultramici, ar putea genera o inflaţie nedorită. De aceea, consiliul, care face şi recomandări pentru guvern, a cerut ca BCE să înceapă să retragă cât mai curând posibil programul de achiziţii de obligaţiuni lansat în lupta cu deflaţia şi pentru a proteja de şocuri financiare guvernele din zona euro.
Achiziţiile BCE se ridică la peste 1.500 miliarde euro.
Dacă inflaţia este rea, exporturile sunt bune, iar consiliul le apără.
Germania exportă aproape jumătate din cât produce şi, deşi importă în cantităţi mari, exportă mai mult decât importă. Surplusul comercial s-a situat la nivelul record de 253 de miliarde de euro în 2016, sumă echivalentă cu 8,7% din PIB-ul ţării.
Potrivit consiliului, şi contrar criticilor aduse de mulţi economişti şi chiar de guverne, surplusul comercial uriaş nu reprezintă o problemă de structură pe termen lung. Aceasta pentru că, explică Christoph M. Schmidt, preşedintele consiliului, surplusul se datorează unor factori pe termen scurt a căror putere se va risipi în timp. Aceşti factori includ politica monetară fără precedent de laxă a BCE, preţurile neobişnuit de mici ale petrolului, tendinţele demografice şi obiceiul companiilor de a păstra o parte mai mare din venituri în loc să le cheltuiască.
Consiliul consideră că politica expansionistă a BCE aduce riscuri economice, „spre exemplu legate de stabilitatea pieţelor financiare“.
Articole înrudite

Piețe financiare
Riscurile unei economii mondiale dependente de inteligența artificială: O corecție bursieră cu efecte globale

Piețe financiare
Economia mondială în 2040: SUA, China și India vor concentra peste jumătate din PIB-ul global. Ce țări câștigă teren și cine pierde poziții

Actualitate
RoBOOST, fondul prin care statul vrea să atragă investiții private în economia României. BID ar urma să contribuie cu 100 de milioane de euro
Cele mai citite
- 1Salonul Kulturhaus 01 își deschide porțile pe 21 noiembrie. Peste 400 de lucrări și un experiment despre accesul la artă
- 2Robert Negoiță vrea să transforme Parcul Pantelimon în Disneyland de București. Telegondolă, rollercoaster și grotă cu pirați, pe bani publici
- 3Șeful STB încasa 9.000 de euro pe lună, iar un director avea și salariu, și pensie. Compania are datorii de miliarde de lei
- 4Airbus accelerează dezvoltarea în România. Un nou spațiu logistic de 18.000 mp va fi amenajat la Brașov
- 5Trei aspecte de avut mai mult în vedere de „globaliștii români”
