Stati si paziti o gramada de bani. Altfel, ce mai faceti?
Nu neaparat lucruri vandabile publicului. Facem planurile necesare ca sa fim gata sa acceleram progresele care au intarziat din cauza absentei clarificarilor cadrului legislativ.
Si investitiile? La cele 150 de milioane de euro deja stranse in vistieria Fondului se vor mai adauga probabil alte cateva zeci anul acesta. Puteti sa faceti cu acesti bani si altceva decat plasamente in depozite?
Am preferat sa ne conservam dimensiunile participatiilor acolo unde s-a pus problema. Am evitat sa facem plasamente noi, ca sa nu fie invocata incertitudinea legii. In ordonanta sunt prevazute plafoanele pe diferite tipuri de investitii.
Veniturile au venit din dividende si dobanzi. Anul acesta, ne propunem sa obtinem o rata medie a dobanzii de 7 % pe lei si de 4,2 % pe euro. Sunt niste dobanzi foarte bune pe piata in momentul asta, avand in vedere si faptul ca putem sa negociem cu bancile, datorita pozitiei de client privilegiat conferita de plasamentele de mare valoare pe care le facem. Bancile unde facem plasamente sunt BCR, BRD, Raiffeisen Bank.
Totul se invarte in jurul ordonantei care ar trebui sa faca functional Fondul. De ce intarzie?
Nu stiu. Proiectul modificat, asa cum stiti, acum doua saptamani, este in curs de avizare la ministere.
S-a intarziat foarte mult. De la inceputul numirii mele am avut nesansa ca Guvernul sa fie tarat in tot felul de lupte politice, care au intarziat foarte mult proiectul de modificare a legii. Stiti ca au fost vreo trei-patru declaratii politice de intentie in ceea ce priveste ordonanta. Din momentul scandalului biletelelor, din decembrie, practic nu s-a mai facut niciun progres in acest sens.
Datorita conjuncturii, Fondul Proprietatea a fost nevoit sa evolueze intre trei parametri de presiune: unul social, unul politic si abia la sfarsit cel economic, care va intereseaza pe dumneavoastra, cand intrebati de plasamentele pe piata de capital. Iata-ne acum, cand un nou ministru al Finantelor si-a asumat obiectivul aprobarii ordonantei.
Dar tot trebuie sa negocieze politic...
O ordonanta de urgenta va fi cu siguranta, dar parerea mea este ca, daca Guvernul si-ar asuma responsabilitatea in Parlament, asa cum a mai facut-o odata, nu va avea probleme, cu sprijinul PSD, care are un reprezentant in Consiliul nostru de Supraveghere.
Toate aceste probleme nu au anulat eforturile noastre de administrare activa a portofoliului. Am fost prezenti la adunarile generale ale actionarilor la circa 40 dintre societatile la care avem participatii, cat si la consiliile de administratie ale celor 20 de companii unde am obtinut un loc.
Ne intereseaza nu neaparat sa influentam deciziile administratorilor (nu avem forta de vot necesara), ci mai ales sa fim foarte bine informati privind bucataria interna a companiei respective.
Ganditi-va ca dublarea veniturilor, pe care o asteptam anul acesta fata de anul trecut, se bazeaza pe dividendele de la Petrom, Romgaz, complexurile energetice si chiar Posta.
Va este greu sa obtineti locuri de administratori? N-ati incercat parteneriate cu alti actionari minoritari ca sa obtineti reprezentarea prin efectul votului cumulativ?
Suntem in negocieri cu ministerele, care sunt actionarii majoritari pentru a fi reprezentati si in alte companii. La societatile listate nici n-ar trebui negocieri, pentru ca procedura votului cumulativ ar trebui sa fie suficienta. Printre companiile-tinta unde am putea recurge la metoda votului cumulativ ar putea fi Transelectrica si Alro Slatina, in acest ultim caz daca nu ajungem la o solutie comuna cu actionarul majoritar.
La cati reprezentanti din afara Fondului ati apelat pentru a participa la AGA sau in consiliile de administratie ale companiilor?
In 99% din cazuri, Fondul a fost reprezentat in AGA de cei 10 angajati ai sai. Am facut fata cu foarte mare greutate, desi nu am fost decat la circa 40 de companii importante din portofoliu. Aceasta este una dintre prioritatile bugetului pe acest an. Vom recruta personal, care se va tripla, ajungand la circa 32 de specialisti, inclusiv eu, din care 10 vor fi analistii de investitii care vor lucra in departamentul de portofoliu, care va analiza portofoliul Fondului si va cauta oportunitati de investitii.
Ati decis care va fi firma de recrutare care ii va gasi pe acesti specialisti?
Inca nu.
Ce este mai important in bugetul Fondului?
Dominanta este alocarea unor sume cat mai mari pentru operatiunile necesare listarii Fondului: consultanta financiara si juridica, intermedierea listarii.
Apoi, dupa discutii pe care le-am avut cu mai multi specialisti pe domeniul IT, cheltuielile cu sistemul informatic se ridica la echivalentul unui milion de euro numai anul acesta. Este destul de mult, avand in vedere ca sistemul trebuie sa asigure securitate absoluta a informatiilor, ca si corectitudinea lor, sa faca fata numeroaselor raportari zilnice catre CNVM, atunci cand vom fi autorizati.
Deci iesiti la cumparaturi si pe partea asta?
Ar trebui sa iesim si pe partea asta. Vor fi numai 4 avocati in noua schema, pentru ca deja lucram, pe partea de litigii, cu cele trei case de avocatura reprezentate de domnii Bostina, Popovici si Tuca. Este un alt lucru important. Mare parte din litigiile pe care le avem sunt legate de dividendele pe anul 2005 virate statului roman si pe care Fondul are toate drepturile sa le recupereze. Ar mai fi de primit aproximativ 20 milioane de lei.
Asa ca avem cheltuieli mari si cu litigiile pe diferite teme si nu este exclus sa dam la acest capitol aproape 7 milioane de lei.
In ordonanta va fi un articol care sa consfinteasca acest drept. Companiile care nu ne-au dat dividendele vor trebui sa-si rezolve problema cum vor sti. Noi le-am atras atentia conducerilor lor ca au aceasta problema.
Pareti foarte optimist ca se vor lamuri marile incertitudini care umbresc viitorul Fondului, desi contextul politic nu este mai bun. De ce?
Tine de natura mea pragmatica sa fiu optimist. Mai sunt si mici detalii care dau semne bune, de pilda faptul ca par ca au devenit mai frecvente intrebarile pe care le primesc din mediul diplomatic. Una dintre intrebari a venit de la domnul J. Christian Kennedy, trimis special al Departamentului de Stat al SUA, insarcinat cu problemele Holocaustului, iar o alta de la dl Olaf Malchow, Secretar 1 la Ambasada Germaniei la Bucuresti.
“Sunt niste dobanzi foarte bune pe piata in momentul asta, avand in vedere si faptul ca putem sa negociem cu bancile, datorita pozitiei de client privilegiat conferita de plasamentele de mare valoare pe care le facem. Bancile unde facem plasamente sunt BCR, BRD, Raiffeisen Bank.'' Alexandru Paunescu presedintele Fondului Proprietatea
“In 99% din cazuri, Fondul a fost reprezentat in AGA de cei 10 angajati ai sai'' Alexandru Paunescu presedintele Fondului Proprietatea
Curriculum Vitae
30 de ani, casatorit, un copil
Este presedintele Consiliului de Supraveghere al Fondului Proprietatea din 8 mai 2006.
Este expert antifrauda, expert in combaterea crimei organizate, a spalarii banilor si a finantarii terorismului.
S-a perfectionat la mai multe banci centrale din Europa (Germania, Franta, Italia), dar si la Trezoreria SUA, ca si la institutii care se ocupa cu combaterea spalarii banilor.
A absolvit in anul 2000 Facultatea de Drept a Universitatii “Spiru Haret” din Bucuresti.
Din 2001 si pana anul trecut a fost consilier juridic - inspector la Directia de Supraveghere a Bancii Nationale a Romaniei.
