”Funcţionarea eficientă a unui stat este condiţionată de modul în care acesta îşi gestionează resursele publice, fie că ele sunt de natură financiară sau chiar umană. Este o utopie să credem că fără resurse putem avea instituţii solide şi funcţionale, că fără economisirea şi valorificarea eficientă a banului public vom avea dezvoltare, că vom avea educaţie, sănătate, sau, de ce nu, justiţie. Iată de ce, în opinia mea, rolul Curţii de Conturi, ca apărător al legalităţii cheltuirii banului public, ca auditor al activităţilor financiare a statului şi instituţiilor sale, este fundamental pentru dezvoltarea României şi pentru funcţionarea efectivă a principiilor constituţionale care trasează caracterul acesteia ca stat de drept”, a declarat joi Corina - Alina Corbu, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Anul 2022 marchează atât aniversarea Curţii de Conturi, cât şi pe aceea a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de la începerea activităţii căreia s-au împlinit în această primăvară 160 de ani.
”Cele două instituţii au fost înfiinţate la doar doi ani distanţă, în 1862, respectiv 1864. Iar până la sincopa creată în existenţa Curţii de Conturi de către regimul comunist, istoria lor s-a împletit pe parcursul întregii perioade de formare, de numire şi de dezvoltare democratică a României. Dacă Înalta Curte, atunci şi acum, înfăptuieşte Justiţia, şi soluţionând litigiile din societate asigură echilibrul social, Curtea de Conturi, atunci şi acum, serveşte aceluiaşi ideal de stabilitate şi de echitate socială, asigurând echilibrul financiar al statului, legalitatea, dar mai ales responsabilitatea în ceea ce priveşte utilizarea fondurilor publice”, a adăugat ea.
Potrivit Alinei Corbu, ambele instituţii şi-au deprins în timp rolul esenţial în ceea ce priveşte asigurarea legalităţii în cheltuirea banului public, sub aspectul juridic respectiv administrativ.
