ANAF își intensifică verificările asupra persoanelor fizice și folosește tot mai mult informațiile obținute prin digitalizare și schimbul de date cu autoritățile fiscale din alte state. În perioada iulie 2025 – mai 2026, Fiscul a finalizat 1.102 acțiuni de control și a stabilit creanțe fiscale suplimentare de peste 540 de milioane de lei. În vizor sunt atât persoanele cu averi foarte mari, cât și contribuabilii ale căror venituri, tranzacții sau explicații privind proveniența banilor ridică semne de întrebare.
Unul dintre cele mai importante semnale transmise de controalele ANAF este că explicația „am avut banii cash” nu mai este suficientă în lipsa unor documente care să demonstreze proveniența sumelor. Același lucru este valabil pentru veniturile despre care contribuabilii susțin că au fost obținute în străinătate, dar care nu pot fi confirmate prin informațiile transmise de autoritățile fiscale din statele respective.
Potrivit datelor ANAF, controalele derulate între iulie 2025 și mai 2026 au dus la stabilirea unor obligații fiscale suplimentare de peste 540 de milioane de lei. Printre situațiile întâlnite frecvent se numără depunerile importante de numerar în conturi bancare, achizițiile de bunuri plătite cash, împrumuturile acordate propriilor firme, majorările de capital social și veniturile declarate ca fiind obținute în străinătate.
„Am avut banii la saltea” nu mai este o explicație suficientă
Specialiștii EY citați în analiză atrag atenția asupra unui tipar întâlnit în mod repetat în timpul verificărilor: contribuabilii invocă economii păstrate în numerar sau venituri realizate în străinătate pentru a explica existența unor sume importante.
Problema apare atunci când aceste afirmații nu sunt susținute prin documente.
ANAF poate compara astfel explicațiile contribuabilului cu informațiile disponibile despre veniturile sale, tranzacțiile bancare, achizițiile de proprietăți sau alte bunuri și evoluția patrimoniului. În cazul în care există diferențe importante între veniturile declarate și situația financiară observată, contribuabilului îi poate fi solicitat să demonstreze proveniența banilor.
Iar odată cu digitalizarea administrației fiscale, volumul de informații disponibile pentru astfel de verificări a crescut considerabil.
ANAF verifică averile de zeci de milioane de euro
O categorie specială este reprezentată de persoanele fizice cu avere mare, definite de ANAF drept PFAM – persoane fizice cu averi mari.
În această categorie intră contribuabilii al căror patrimoniu depășește 25 de milioane de euro. Verificările nu se limitează însă strict la persoana respectivă, ci pot viza și soții, rudele și afinii până la gradul al II-lea.
Direcția Generală Control Venituri Persoane Fizice coordonează aceste verificări, folosind atât analiza documentelor, cât și metode mai complexe de analiză a patrimoniului și veniturilor.
Obiectivul este relativ simplu: ANAF încearcă să afle dacă averea acumulată poate fi explicată prin veniturile declarate și impozitate.
Rezultatele controalelor arată că diferențele pot fi importante. În Prahova, spre exemplu, au fost stabilite creanțe fiscale suplimentare de 23,1 milioane de lei. În București, două acțiuni distincte au dus la identificarea unor obligații de 22,5 milioane de lei, respectiv 21,6 milioane de lei.
Numai în mai 2026, cele 56 de decizii de impunere emise au generat obligații fiscale suplimentare de 54,6 milioane de lei.
Veniturile din străinătate nu mai sunt atât de „invizibile”
Una dintre schimbările importante în activitatea ANAF este legată de accesul la informații din alte state.
Veniturile realizate în străinătate pot fi verificate prin mecanismele de schimb de informații dintre administrațiile fiscale. În acest fel, autoritățile române pot ajunge la informații despre venituri care, în trecut, erau mult mai greu de identificat.
În datele transmise către ANAF pot apărea inclusiv venituri obținute prin platforme de închiriere precum Booking sau Airbnb, tranzacții cu criptomonede și alte surse de venit.
Problema poate deveni și mai complicată pentru românii care locuiesc sau muncesc în străinătate, dar nu și-au clarificat situația rezidenței fiscale.
Consultantul fiscal Cornel Grama atrage atenția că persoanele care nu au declarat schimbarea rezidenței fiscale se pot trezi cu decizii de impunere în România, chiar dacă au plătit taxe într-o altă țară.
Cu alte cuvinte, faptul că ai plătit impozite în străinătate nu înseamnă automat că situația fiscală din România este închisă. Rezidența fiscală și obligațiile declarative trebuie stabilite corespunzător.
ANAF începe să emită și decizii de impunere din oficiu
Un alt semnal important pentru contribuabili vine din procedura începută la sfârșitul lunii iulie.
Începând cu 27 iulie 2026, ANAF emite decizii de impunere din oficiu pentru veniturile obținute în anul 2021, în cazul persoanelor care nu au depus Declarația Unică sau nu au declarat toate sursele de venit.
Contribuabilii care primesc astfel de notificări sunt îndemnați să verifice informațiile și să se prezinte la organul fiscal pentru clarificarea situației.
Procedura permite administrației fiscale să stabilească din oficiu obligațiile fiscale atunci când declarația nu a fost depusă în termenul legal.
Asta înseamnă că lipsa unei declarații nu înseamnă dispariția venitului din evidențele Fiscului. Dacă ANAF are informații despre existența unor venituri, acestea pot sta la baza unei verificări și, ulterior, a unei impuneri.
Veniturile fără sursă justificată pot fi taxate cu 70%
Una dintre cele mai dure consecințe fiscale apare în cazul veniturilor a căror sursă nu poate fi identificată sau justificată.
Începând cu 1 iulie 2024, acestea sunt supuse unei cote de impozitare de 70%, la care se pot adăuga dobânzi și penalități.
Practic, pentru contribuabil devine esențială nu doar declararea veniturilor, ci și capacitatea de a demonstra de unde provin banii.
Această regulă schimbă semnificativ situația pentru persoanele care acumulează sume importante fără să păstreze documentele care pot explica proveniența acestora.
Creatorii de conținut, o nouă zonă de interes pentru Fisc
Controalele ANAF se extind și către economia digitală.
Creatorii de conținut care obțin venituri din drepturi de autor sau din alte activități online intră tot mai mult în atenția administrației fiscale, mai ales atunci când veniturile depășesc anumite praguri.
Un punct important îl reprezintă plafonul de TVA de 395.000 de lei. Depășirea acestuia poate atrage obligații suplimentare privind înregistrarea în scopuri de TVA și declararea veniturilor.
Expertul contabil Cosmin Dumitrașcu atrage atenția că eliminarea unor obligații administrative sau schimbarea modului de transmitere a facturilor nu înseamnă că dispar obligațiile fiscale.
Pentru creatorii de conținut, influenceri și alte persoane care obțin venituri din activități online, faptul că banii intră prin platforme digitale nu îi face invizibili pentru ANAF.
Digitalizarea schimbă jocul
Cea mai importantă schimbare nu este neapărat creșterea numărului de controale, ci capacitatea ANAF de a corela informații din surse diferite.
Conturile bancare, tranzacțiile, veniturile declarate, informațiile primite din străinătate, datele despre proprietăți și alte informații fiscale pot fi analizate împreună.
În acest context, verificarea fiscală nu mai pornește exclusiv de la documentele prezentate de contribuabil. Fiscul dispune de tot mai multe date pe care le poate compara cu ceea ce a fost declarat.
Pentru români, mesajul este clar: banii cash, veniturile din străinătate, investițiile, proprietățile sau câștigurile obținute online nu sunt, în sine, o problemă. Problema apare atunci când proveniența lor nu poate fi demonstrată sau când veniturile nu au fost declarate și impozitate corespunzător.
Iar pe măsură ce digitalizarea administrației fiscale avansează, perioada în care veniturile nedeclarate puteau rămâne „în afara radarului” ANAF devine tot mai greu de imaginat.
