"Inflaţia de bază a depăşit creşterea generală a preţurilor în decembrie 2008 şi această evoluţie s-ar putea repeta şi în trimestrul I 2009, ca urmare a efectelor secundare induse de cel puţin doi factori: deprecierea leului în raport cu euro şi majorarea preţurilor combustibililor şi tutunului în ianuarie în urma majorării accizei şi a ancorării acesteia la un nivel de curs mai depreciat", a explicat Lucian Anghel.
Presiunile inflaţioniste mai reduse şi perspectiva din ce în ce mai clară pentru o creştere economică mult mai slabă decât în 2008 ar putea determina relaxarea politicii monetare în semestrul I 2009 prin reducerea succesivă a dobânzii de politică monetară sau a rezervelor minime obligatorii la pasivele în lei, mai susţin analiştii BCR.
"Este posibil totuşi ca, pe parcursul acestui an, banca centrală să-şi menţină abordarea prudentă păstrând un diferenţial de circa 3 puncte procentuale între dobânda cheie şi inflaţie", a mai spus Anghel.
Rata anuală a inflaţiei a coborât la finalul anului trecut la 6,30%, de la 6,74% în noiembrie, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică, nivelul fiind sub aşteptările analiştilor, în contextul în care scăderea vânzărilor a ieftinit bunurile nealimentare în ultima lună din 2008. Nivelul inflaţiei anuale din decembrie este semnificativ sub prognoza de inflaţie a băncii centrale pentru finalul lui 2008, de 6,7%.
Deficitul de cont curent ar putea scădea sub 10% din PIB în 2009
Efectele crizei financiare internaţionale vor determina corecţia deficitului de cont curent, dar atenţia ar trebui îndreptată înspre scăderea acestuia într-un ritm gradul, nu dintr-o dată. "Conform scenariului nostru, România ar putea să se întoarcă după patru ani la un deficit de cont curent în PIB cu o singură cifră în anul 2009, în principal ca urmare a contracţiei deficitului comercial în condiţiile reducerii semnificative a importurilor", susţine economistul-şef al Băncii Comerciale Române (BCR), Lucian Anghel.
Structura exporturilor s-a îmbunătăţit treptat în ultimii ani, bunurile de capital şi produsele cu valoare adaugată mare majorându-şi ponderea în totalul exporturilor la 35% în septembrie 2008 de la numai 17% în 2003, mai spune Anghel şi atrage atenţia că "există semnale clare cu privire la progresele făcute de economia locală, dar cu toate acestea procesul trebuie considerat ca fiind unul de durată şi care va avansa gradual".
Deficitul bugetar ridicat din 2008, perspectivele privind evoluţia sa în acest an, precum şi prudenţa manifestată de investitorii internaţionali faţă de primele decizii economice ale guvernului, care ar trebui să producă rezultate vizibile pentru a câştiga încredere pe plan extern, au condus la o depreciere puternică a leului la începutul anului 2009, dincolo de 4,30 lei/euro, se mai arată în raportul BCR.
"Corecţia deficitului de cont curent a devenit astfel inevitabilă, iar aceasta ar trebui să se producă astfel încât creşterea economică sau inflaţia să fie cât mai puţin afectate. Aceasta ar putea sugera faptul că banca centrală acceptă un nivel al cursului de peste 4 lei/euro, iar criza financiară internaţională ar putea fi privită şi ca o oportunitate de reducere a deficitului de cont curent în PIB", a mai spus economistul-şef al BCR.
Economia României va continua să crească în 2009, dar numai cu 1%
Efectele crizei internaţionale asupra României se vor accentua în 2009, ritmul de creştere a economiei urmând să se tempereze foarte mult faţă de cel din 2008, în jurul nivelului de 1%, corelată cu o scădere economică uşor peste 1% în zona euro, a declarat, marţi, economistul-şef al BCR.
"După un ritm de creştere economică de 8,6% în primele 9 luni ale anului precedent, probabilitatea ca anul 2008 să se încheie cu o majorare în termeni reali a produsului intern brut sub 8% este tot mai ridicată", a declarat economistul-şef al Băncii Comerciale Române (BCR), Lucian Anghel, cu ocazia prezentării Raportului de ţara pentru România realizat de BCR Cercetare.
În aceste condiţii, scenariul recent revizuit al BCR indică o "încetinire a economiei româneşti în jurul nivelului de 1% în 2009 corelată cu o scădere economică uşor peste 1% în zona euro".
Diferenţialul de creştere economică dintre România şi zona euro ar putea fi, astfel, de 2,5-3 puncte procentuale în acest an, într-un scenariu în care impactul agriculturii este exclus. Comerţul, serviciile şi construcţiile ar putea fi principalii factori care să genereze creştere economică în 2009, a mai spus Anghel.
"Este vital ca lucrările de infrastructură, care deţin circa 35% din sectorul construcţiilor să fie sprijinite în continuare de guvern prin intermediul unui plan detaliat cu responsabilităţi clar asumate, cifre şi termene limită în cadrul unei programări bugetare multianuale. Acest lucru este cu atât mai necesar în acest an cu cât aşteptările legate de continuarea creşterii economice se îndreaptă în mod special spre această zonă", a adăugat economistul-şef al BCR.
În ciuda problemelor, România rămâne atractivă pentru investitori în 2009
Probabilitatea îmbunătăţirii situaţiei pe termen scurt este extrem de redusă, dar, cu toate acestea, România ramâne o alternativă demnă de luat în seamă pentru investitorii străini şi, cel mai important, o ţară care se poate baza în bună măsura în procesul de dezvoltare pe resurse naturale importante, rata de dependenţă energetică a României fiind de circa 29%, comparativ cu media UE27, unde este de 54%, se mai arată în raportul BCR.
"Un nou cadru legal în materie de investiţii a fost adoptat în 2008, având ca scop o mai bună distribuţie teritorială a investiţiilor, inclusiv a celor străine, reducerea disparităţilor şi crearea unui mediu mai uniform de creştere economică sustenabilă", a mai spus Anghel.
Marjele de profit ale companiilor au crescut în mod constant în România în paralel cu majorarea importantă a repatrierilor de dividende. "Aceasta arată potenţialul semnificativ al pieţei locale, iar investitorii strategici par să-l cunoască şi ei din moment ce au continuat să injecteze fonduri chiar şi într-un an destul de dificil cum a fost 2008", a mai spus economistul-şef al BCR.
Investitţile străine directe s-ar putea cifra la 9 miliarde euro în 2008, cu 26% mai mult decât în 2007, acoperind astfel aproximativ jumătate din deficitul de cont curent. Anghel a explicat că "cea mai mare parte a acestor influxuri (peste 80%) au avut ca destinaţie economia reală, în timp ce restul s-au orientat către sistemul financiar".
Chiar şi în momentele dificile din punct de vedere economic şi de afaceri, există şanse ca unii investitori să dorească să se repoziţioneze pe plan local din dorinţa de consolidare a cotelor de piaţă, pregătindu-se astfel pentru momentul în care profiturile vor urca din nou, în timp ce relocările de capital ar putea fi determinate înainte de toate de necesitatea reducerii costurilor operaţionale în condiţiile recesiunii pieţelor de origine, se mai arată în raportul BCR. (NewsIn)
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
