Turismul de incoming este considerat de Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT) o formă de export, esențială pentru aducerea banilor în țară. În acest context, organizația avertizează că renunțarea la participarea României la târgurile internaționale ar putea avea consecințe grave pentru poziționarea țării în industria turistică globală.
ANAT: România riscă să dispară de pe harta turismului internațional dacă renunță la târgurile de profil
„ANAT a luat act cu stupoare de declarațiile recente ale domnului Radu Miruță, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, care a afirmat că nu vede rostul târgurilor internaționale de turism și că nu a mai semnat finanțarea participării României la acestea. Pe de altă parte, ANAT consideră că domnul Radu Miruță este de bună-credință. Provenind din zona IT, probabil că se gândește la soluții de promovare digitală a României. Numai că promovarea turistică eficientă nu se rezumă la mediul digital. Ministrul de resort poate solicita ajutorul specialiștilor din industrie pentru a lua cele mai bune decizii. ANAT a fost și este, ca organizație și prin membrii din asociație, la dispoziția membrilor Guvernului pentru a sprijini luarea celor mai bune decizii, venind cu experiența din zona privată”, precizează ANAT într-un comunicat oficial.
Asociația atrage atenția că peste 180 de țări participă anual la târgurile internaționale de turism de la Londra și Berlin.
„Nu este o opțiune să nu fi prezent la aceste evenimente. De pildă, Albania a avut la ITB Berlin 2025 trei standuri pe o suprafață de peste 800 mp, ca țară partener oficial al târgului. Cel mai probabil, Albania a cheltuit pentru un singur târg cât întreg bugetul anual al României pentru promovarea turistică. Miza turismului este uriașă pe plan mondial: contribuie cu 10% la PIB-ul global și este al doilea angajator ca importanță pe planetă”, subliniază asociația.
Președintele ANAT, Alin Burcea, evidențiază decalajul enorm între România și alte țări din regiune în privința numărului de turiști străini.
„Astăzi, România este pe ultimul loc în Europa la numărul de turiști străini - 2,5 milioane în 2024, în timp ce Albania a avut 11 milioane, iar Bulgaria 13 milioane! Dacă domnul Miruță renunță la aceste târguri, România va dispărea definitiv de pe piața turistică internațională! Iar bugetul de două milioane de euro? Este ridicol! Este un buget de firmă, nu de țară! Este suficient pentru promovarea într-o singură piață, nu în 195 de țări, din care cel puțin 7 sunt absolut prioritare! Am desființat birourile externe de promovare. Dacă tăiem și târgurile, mai bine închidem turismul de incoming! O fi și asta o soluție. Ce ne mai trebuie turiști străini? Să ne plimbăm banii în familie!”, afirmă Burcea.
El critică dur lipsa de strategie și susținere guvernamentală pentru sectorul turistic:
„Din păcate, turismul românesc a fost distrus de toate guvernele, dar acesta parcă face un efort special să-l îngroape”, adaugă Burcea.
Totodată, el amintește că România nu mai dispune de o Autoritate Națională pentru Turism, nu are un secretar de stat dedicat acestui domeniu, iar birourile externe de promovare au fost închise.
În viziunea ANAT, promovarea turistică nu poate fi redusă doar la participarea la târguri, însă acestea fac parte dintr-un mix esențial de acțiuni: infotripuri cu tur-operatori străini, burse de turism, parteneriate cu ambasade, promovare digitală, campanii media internaționale, dar și organizarea unui târg propriu, de incoming, în România.
Asociația mai susține că workshopurile, caravanele turistice și conferințele de presă în piețele țintă sunt instrumente utile pentru atragerea de parteneri și turiști.
„Guvernul vrea să facă economii și se întreabă de eficiență. Înțelegem asta. Dar nu te apuci să tai ceva înainte de a pune ceva mai bun în loc! I-am recomanda domnului ministru Radu Miruță să meargă anul acesta la câteva târguri de turism, împreună cu noi, specialiștii din industrie, să vadă cu ochii lui cine participă, cum se face promovarea și cât investesc alte țări. Și eu am mers ani de zile la zeci de târguri internaționale până când am învățat. Participarea la târguri nu este opțională. Este ca un ‘factor de igienă’ - nu e neapărat un plus că mergi, dar e catastrofal dacă nu mergi. Nici Republica Moldova nu lipsește vreodată de la un târg important! Dacă România renunță la târguri, va fi ștearsă definitiv din conștiința piețelor internaționale. Și așa avem puțini turiști străini, dar și aceia vin datorită eforturilor de promovare făcute în trecut!”, avertizează Adrian Voican, vicepreședinte ANAT și coordonator al Comisiei de Incoming.
ANAT consideră că este necesară o actualizare a strategiei de brand de țară.
„Logo-ul cu 'frunza' nu este greșit, dar poziționarea, mesajele și piețele țintă trebuie urgent adaptate la realitatea actuală. România are nevoie de un buget anual de minimum 30 de milioane de euro pentru promovare, cercetare de piață, angajarea de specialiști și branding național. Numai așa putem atinge ținta de zece milioane de turiști străini anual, cu un aport de miliarde de euro în plus la PIB. Turismul este un sector strategic și de imagine, care atrage nu doar turiști, ci și investitori”, se precizează în același comunicat.
Reprezentanții industriei mai subliniază că România, deși are o istorie importantă în cadrul Organizației Mondiale a Turismului (OMT), fiind chiar președinte al acesteia în perioada 2012-2013, a ajuns „la coada” topurilor privind exportul de servicii prin turism.
„Exact de ce are nevoie România. Să atragă bani în țară”, punctează ANAT.
În replică, ministrul Radu Miruță a declarat pentru AGERPRES că participarea la târguri trebuie să fie justificată de rezultate, nu doar de prezență.
„Asta am cerut când am venit în minister. Dacă se dovedește că este eficient, în continuare investesc în ceea ce este eficient. Câți turiști au fost din țările astea în 2021? Atât! Mi s-a dat lista? Păi nu vreau doar atât. Mai adaugă o coloană. Câte târguri au fost în țările astea în anul 2021? Atâtea. Câți au venit în 2022? Dacă nu văd nicio creștere, îmi pot pune întrebarea că nu se prea întâmplă pe acolo lucruri. Participarea la târgurile de turism nu e doar să te duci să-ți faci o poză. Statul român plătește acolo standul, dreptul de a fi prezent în cadrul târgului. Plătește deplasare, o noapte de cazare. E bine să interacționezi. Dar, acolo, pregătești din timp, faci întâlniri unu la unu cu diverse agenții, cu diverse entități care pot să-ți aducă ceva. Eu nu știu dacă se întâmplă sau nu se întâmplă asta. Vreau să văd. Simt că nu se prea întâmplă”, a declarat Miruță.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
