Ansola: FMI da un vot de incredere important Romaniei prin acordul de imprumut

Sistemul financiar din România este foarte puternic, a declarat J.J.F. Ansola, reprezentant al FMI în România şi Bulgaria în exclusivitate pentru The Money Channel. FMI vrea însă să se asigure că sectorul financiar are capital suficient în cazul unei deteriorări dure a climatului macroeconomic.

"Vrem să construim un program pe bază de cifre pesimiste, negative. Nu vrem să riscăm predicţii optimiste pentru că suntem foarte conservatori, aşa încât proiecţia este aceea a unei creşteri negative în 2009, iar apoi va avea loc o recuperare foarte lentă. Cred că deja economia românească este în creştere negativă şi probabil vor exista doua trimestre de creştere negativă, deci recesiune. Exporturile au scăzut semnificativ, consumul scade." a adăugat reprezentantul FMI.

"Ce se întâmplă în România e strict legat de ce se ântâmplă în Europa. Economiile se bazează pe credit pentru a funcţiona, iar acest flux este momentan oprit. Însă mai există un element: companiile evită să se împrumute, temându-se de scăderea cererii. Băncile Centrale din Europa au subestimat legătura dintre încetinirea creditării şi economia reală.", a mai spus Ansola.

"România nu este într-o criză a creditării, însă oamenii nu mai contractează credite, fiind preocupaţi de veniturile personale. Companiile ar putea să işi folosească o parte din lichidităţi pentru a-şi finanţa activitatea curentă, diminuând depozitele, astfel încât băncile sunt tentate să menţină dobânzile la niveluri ridicate. Autorităţile însă acţionează preventiv şi asta e foarte bine. "

Va exista o primă tragere rapidă din fonduri, apoi, în funcţie de evoluţia economiei, vor exista sau nu alte ultilizări de fonduri" a mai adăugat reprezentantul Fondului.

"Într-o economie care creşte cu 7-8%, un deficit peste 5% e o idee foarte proastă" a criticat Ansola politica guvernării Tăriceanu.

"Trebuie implementate noi reguli, e nevoie de bugete pe perioade mai mari de un an de zile, iar numărul rectificărilor trebuie redus. Companiile publice trebuie mai atent monitorizate, pentru că multe dintre ele oferă salarii exorbitante, angajând cheltuieli nejustificate. Am număat 68 de bonusuri în sistemul public, iar acest sistem trebuie acum schimbat, risipa trebuie eliminata.", a comentat oficialul FMI.

"Bancile romanesti au rezerve minime obligatorii mari, dar Banca Centrală trebuie să decidă dacă politica monetară poate fi relaxata şi în funcţie de rata inflaţiei şi fluxurile de capital", a precizat reprezentantul al FMI în Romania şi Bulgaria.

FMI dă un vot de încredere important Romaniei prin acest acord, iar scoaterea banilor din ţară de către băncile străine nu e compatibilă cu acest vot. Ca atare, FMI, împreună cu autorităţile române, se vor întalni mâine cu reprezentanţii băncilor străine prezente pe piaţa românească. "Băncile comerciale au strategii diferite, dar va exista un numitor comun: nu se poate folosi pachetul de finantare pentru a scoate banii din tară" a sintetizat Ansola poziţia Fondului referitor la această chestiune.

România a încheiat negocierile cu instituţiile financiare internaţionale şi va lua un împrumut de aproape 20 de miliarde de euro. Cea mai mare parte a acestei sume, circa 12,95 miliarde de euro, provine de la Fondul Monetar Internaţional (FMI). În acelaşi timp, Comisia Europeană (CE) va credita Romănia cu 5 miliarde de euro, Banca Mondială vine cu 1-1,5 miliarde de euro, iar restul sumei va fi acordată de alte instituţii financiare.

Suma de bani de la CE va fi împrumutată României pe o perioadă de cinci ani. Primii bani vor ajunge in România în iulie, iar dobânda va depinde de condiţiile de pe piaţă şi de mărimea tranşei. Mai exact, dobânda va fi calculată pe baza Euribor-ului, plus câteva puncte de bază.

Creditul de la FMI va fi unul de gen stand-by şi se va întinde pe o perioadă de 2 ani, cu o dobândă de circa 3,5%.

Fondul Monetar Internaţional (FMI) ar putea afişa un profit de aproape 650 milioane dolari anul viitor, în mare parte datorită împrumuturilor de urgenţă solicitate de statele din Europa de Est pentru combaterea crizei financiare, spun foşti oficiali ai instituţiei, citaţi de NewsIn. Noile finanţări vor aduce 1 miliard de dolari Fondului, pentru care acum doi ani analiştii estimau pierderi de 360 milioane dolari pentru 2010. Citeşte mai mult aici