Numărul firmelor și PFA-urilor intrate în insolvență a crescut cu aproape 5% în primele opt luni din 2026, într-un context economic caracterizat de stagnarea economiei, inflație încă ridicată și costuri mari de finanțare. În perioada ianuarie-august, 4.782 de societăți comerciale și persoane fizice autorizate au intrat în insolvență, față de 4.561 în aceeași perioadă a anului trecut.
Creșterea este de 4,85%, potrivit datelor Oficiului Național al Registrului Comerțului. Evoluția indică o presiune tot mai mare asupra companiilor, în condițiile în care economia traversează o perioadă dificilă, iar consumul și activitatea economică nu reușesc să susțină un ritm suficient de creștere.
Bucureștiul concentrează cele mai multe insolvențe
Capitala conduce detașat clasamentul insolvențelor. În primele opt luni ale anului au intrat în insolvență 861 de firme și PFA-uri din București, cu 4,11% mai multe decât în aceeași perioadă din 2025.
Pe următoarele poziții se află Bihor, cu 363 de insolvențe, chiar dacă numărul a scăzut cu 11,89%, și Cluj, cu 263 de cazuri, în scădere cu 15,16%.
Ilfov a înregistrat 246 de insolvențe, cu 2,50% mai multe decât în primele opt luni din 2025, iar în Timiș au fost consemnate 229 de cazuri, cu 4,18% mai puține.
La polul opus se află județele cu cele mai puține insolvențe. În Covasna au fost înregistrate 20 de cazuri, în Harghita 24, iar în Botoșani 27. Mehedinți și Sălaj au consemnat câte 34 de insolvențe, Tulcea 34, iar Gorj 38.
August a adus 357 de noi insolvențe
Numai în luna august, 357 de firme și PFA-uri au intrat în insolvență.
Bucureștiul a avut din nou cel mai mare număr de cazuri, 57, urmat de Bihor, cu 44, și Ilfov, cu 29. În Cluj și Timiș au fost înregistrate câte 16 insolvențe.
Datele cumulate pentru primele opt luni arată însă o situație mai îngrijorătoare în anumite sectoare ale economiei, unde numărul insolvențelor a crescut mult mai rapid decât media națională.
Construcțiile, printre sectoarele cu cea mai puternică deteriorare
Comerțul cu ridicata și amănuntul a înregistrat 308 insolvențe în primele opt luni, iar numărul cazurilor este în creștere cu 175% față de perioada similară din 2025.
O situație și mai severă se observă în construcții. Sectorul a ajuns la 271 de insolvențe, cu 256,58% mai multe decât în primele opt luni ale anului trecut.
Industria prelucrătoare a consemnat 167 de cazuri, în creștere cu 138,57%.
Evoluția este cu atât mai relevantă în cazul construcțiilor, cu cât sectorul a avut o contribuție pozitivă la economie în trimestrul al doilea, când activitatea din construcții a crescut cu 8,7% față de primul trimestru.
Investițiile țin economia pe linia de plutire
Datele privind insolvențele vin într-un context macroeconomic dificil. PIB-ul a stagnat în trimestrul al doilea față de primele trei luni ale anului și a fost cu 0,4% sub nivelul înregistrat cu un an înainte.
Principalul punct de sprijin al economiei a fost investiția. Formarea brută de capital fix a crescut cu 10,9% în primul semestru, susținută în special de plățile din fonduri europene și PNRR.
Construcțiile au beneficiat de acest flux investițional, însă performanța sectorului nu s-a reflectat uniform la nivelul companiilor. Creșterea numărului de insolvențe arată că o parte dintre firme continuă să se confrunte cu probleme financiare importante, în pofida volumului ridicat de investiții.
Inflația scade, dar România rămâne pe primul loc în UE
Presiunile inflaționiste au început să se reducă în ultimele luni. Inflația a coborât de la 10,4% în iunie la 6,17% în august, însă România continuă să aibă cea mai ridicată rată a inflației din Uniunea Europeană.
BNR și-a revizuit în august prognoza pentru inflația de la sfârșitul anului la 6,1%.
Costul finanțării rămâne însă ridicat. Dobânda de politică monetară este menținută la 6,50%, nivel la care se află din august 2024. Pentru companiile care depind de creditare, acest nivel continuă să reprezinte o presiune asupra fluxurilor de numerar și asupra capacității de a susține investiții sau capitalul de lucru.
O economie prinsă între stagnare și inflație
Combinația dintre stagnarea PIB-ului, inflația încă ridicată, dobânzile mari și creșterea insolvențelor conturează un tablou economic dificil.
Investițiile, alimentate în special de fondurile europene și PNRR, reprezintă principalul factor care limitează deteriorarea economiei. În același timp, sectoare importante precum comerțul, construcțiile și industria prelucrătoare resimt puternic presiunea costurilor și a cererii.
Creșterea insolvențelor cu aproape 5% la nivel național ascunde, astfel, diferențe importante între domenii. Salturile de peste 100% în principalele sectoare afectate indică o vulnerabilitate mai mare a mediului de afaceri decât sugerează simpla evoluție a indicatorilor macroeconomici.
România traversează, practic, o perioadă în care investițiile împiedică o contracție economică mai severă, în timp ce o parte tot mai importantă a companiilor începe să resimtă efectele stagnării, ale costurilor ridicate și ale finanțării scumpe.
