ArcelorMittal Galaţi a înregistrat pierderi de 10 mil. euro în 2010

Le Gall a spus că la aceste pierderi se adaugă şi plata în numerar a investiţiilor pe anul 2010, în valoare de aproximativ 50 de milioane euro.

Directorul ArcelorMittal a mai spus că în comparaţie cu anul 2009, când au fost înregistrate pierderi de aproximativ 200 milioane euro, anul 2010 nu poate fi considerat un an chiar 'rău' din punct de vedere financiar, dar nu a putut face previziuni financiare privind anul 2011.

'Anul 2009 a fost mult mai rău decât 2010, a fost în zona a minus 200 de milioane de euro. Nu vreau să dau o previziune financiară pe 2011 pentru un singur motiv: că suntem firmă listată la bursă şi nu putem anunţa previziuni financiare fără o comunicare la nivelul Grupului ArcelorMittal. Rezultatele financiare vor fi date de către Grup, inclusiv pentru Galaţi, dar nu putem anunţa o proiecţie pe 2011. Plata cash a investiţiilor în 2010 a fost undeva la nivelul de 50 milioane euro şi planul pentru acest an este undeva la 60 milioane investiţii, de exemplu să facem plăţile pentru repornirea Furnalului 5', a afirmat Le Gall.

Directorul combinatului gălăţean a precizat că rezultatele financiare negative au fost determinate de schimbările de pe piaţa oţelului, care în trimestrul IV al anului 2010 a avut preţuri foarte reduse, ceea ce a dus la închiderea temporară a Furnalului 3, situaţia redresându-se cumva în trimestrul I al acestui an, când a crescut preţul la fierul vechi.

Le Gall a explicat că un alt factor negativ a fost creşterea preţului la materiile prime, care a dezavantajat producătorii care nu au materii prime proprii sau au performanţe tehnice reduse, avantajând competitorii care deţin aceste atuuri, Rusia şi Cehia.

Directorul combinatului a menţionat că situaţia combinatului se va schimba după repornirea Furnalului 5, programată în septembrie, chiar dacă cheltuielile investiţionale la acest obiectiv au trebuit să fie majorate cu 27 milioane euro în urma descoperirii unor elemente de lucru neprevăzute.

Pentru adaptarea la acest mediu economic volatil, combinatul a lansat la începutul lui 2011 o schemă de plecări voluntare care să ducă la flexibilizarea forţei de muncă.

'Am lansat schema de plecări voluntare tocmai pentru a evita aplicarea de şomaj tehnic. Nu avem un rezultat final pentru că schema de plecări voluntare este încă în derulare. Problema principală este că anul trecut când am aplicat şomaj tehnic aveam sprijinul autorităţilor (...), dar acest sprijin nu mai există acum. Schema de plecări voluntare este pentru îmbunătăţirea flexibilităţii forţei de muncă, pentru că suntem într-o piaţă foarte volatilă şi putem evita astfel intrarea în şomaj tehnic. De asemenea, atunci când propunem luarea de porţiuni de concediu în avans, este pentru a evita pierderile de salarii la angajaţii noştri. Astfel de măsuri de flexibilizare a forţei de muncă există şi în alte ţări, nu numai în România', a declarat Le Gall.