Luxten Lighting este una dintre cele mai profitabile companii din Romania.
"Cresterea anuala de 10% se datoreaza in mare parte investitiilor in sisteme inteligente de lumina, precum si ca urmare a modernizarilor permanente ale surselor de iluminat", sustine Laurentiu Chihai, director de dezvoltare la Flash Group. Un alt motor de crestere a pietei il constituie dezvoltarea cartierelor rezidentiale. Pana acum trei ani, notiunea de concurenta pe aceasta piata era inexistenta. Singura companie privata care avea concesiuni de iluminat public in cateva mari orase din Romania, inclusiv Bucurestiul, era Luxten, societate cu actionariat roman, respectiv Claudiu Niculae Radulescu - 50,3%, Ionel Pepenica - 24,1%, Olimpia Moica - 21,2% si altii.
Cine lumineaza orasele? Din 2005, situatia s-a schimbat insa. Mai multe primarii au scos la licitatie serviciul de iluminat public, care pana in acel moment era in atributia uneia dintre cele opt filiale ale distribuitorului de electricitate Electrica, detinut la vremea respectiva in totalitate de statul roman. In afara de Luxten, care a castigat numeroase licitatii, au mai aparut in piata si companiile Flash Lighting Services, membra a grupului Flash Group, controlat de omul de afaceri Bogdan Sandu, Philips & Elba Street Lighting Timisoara, un parteneriat intre concernul olandez Philips si Elba, precum si Elco Bacau, Romlux, Energobit, sau companii multinationale de genul Siemens. In prezent, Luxten este liderul pietei, cu o cota de 35-40%, fiind urmat de Flash Lighting Services cu 18-20%.
La distanta mare se afla celelalte companii, care au ponderi scazute. Structura actuala a pietei va suferi cel mai sigur schimbari serioase in viitorul apropiat, pentru ca exista interes din partea catorva companii internationale sa achizitioneze firme romanesti. "Francezii de la ETDE si olandezii de la Philips sunt interesati sa cumpere in Romania. Deocamdata, au solicitat rapoartele financiare si studiaza compatibilitatile cu firmele romanesti", sustin surse din piata.
Luxten a dat tonul pietei in 1996 atunci cand a castigat contractul de 75 milioane de dolari, pe 15 ani, pentru iluminatul public din Capitala. Dar dezvoltarea ulterioara a orasului a crescut veniturile Luxten la aproape 120 milioane de dolari numai din Bucuresti. In afara de Capitala, Luxten asigura iluminatul public si in Craiova, Piatra Neamt, Galati, Ploiesti etc, si in tandem cu Flash Group, la Constanta si Iasi, si cu Elba, la Timisoara. Luxten, care are activitati in productia de corpuri de iluminat, iluminat public, furnizare de energie electrica si productia de aparate de masura tinteste o cifra de afaceri in 2007 de 130-135 milioane de euro.
Flash Lighting Services, companie membra a Flash Group, cu activitati in domeniul iluminatului public, a realizat primul mare contract in 2006, cand a concesionat iluminatul pentru jumatate din orasul Constanta. Al doilea furnizor de servicii de iluminat public in orasul de la malul marii este Luxten, tandemul Luxten-Flash avand toate sansele sa castige minimum 13 milioane de euro in zece ani, de pe urma prestarii acestui serviciu. In acelasi an, au urmat contractele cu Botosani, Brasov, Iasi, pe jumatate de oras, iar in 2007 cu Buzau si Tulcea. Flash are, de asemenea, contracte cu Apa Nova, pentru luminarea statiilor de epurare, Administratia Canalelor Navigabile, pentru Canalul Dunare-Marea Neagra, si cu Compania Nationala de Autostrazi pentru Autostrada Soarelui.
Elba din Timisoara a concesionat jumatate din Timisoara si intreg orasul Arad, iar Siemens la Cluj Napoca si partea veche a Sibiului. In Moldova, la Bacau, iluminatul a fost concesionat companiei locale Elco.
Problemele. Chihai spune ca piata iluminatului public din Romania nu este inca matura. si explica de ce: "In primul rand avem de-a face cu o lipsa de structura in toate primariile, cu exceptia catorva dintre ele. Nu exista oameni care sa ia decizii in privinta iluminatului stradal. In al doilea rand, operatorii trebuie sa aiba din start banii pentru investitii ce trebuie facute in primii trei ani.
Primariile platesc apoi anual partea aferenta din contract, care poate fi incheiat pe opt, zece sau 15 ani". Imobilismul multor autoritati locale face ca serviciul de iluminat public sa nu fie concesionat in orase importante, in special in cele din Ardeal. Pe aceste localitati, precum si in cele din restul tarii aflate in aceeasi postura se lupta firmele de profil, cu scopul evident de a prinde contracte mari si implicit a-si creste portofoliul de clienti.
"Mergem din primarie in primarie sa-i convingem pe primari sa scoata la licitatie serviciul de iluminat public. De cele mai multe ori suntem tratati cu indiferenta", spune reprezentantul unei companii din domeniu. Un caz elocvent il constituie primaria Pitesti. In 2006, s-a organizat serviciul public de iluminat in subordinea serviciului public de exploatare a patrimoniului din cadrul primariei Pitesti. Desi s-a discutat in legatura cu concesionarea acestui serviciu, ulterior s-a renuntat la idee, ramanand la primarie.
Tintele. Principala tinta a companiilor o reprezinta localitatile urbane care inca nu au scos la licitatie iluminatul stradal. Apoi, localitatile rurale. "Componenta urbana a iluminatului public reprezinta 60% din total, iar cea rurala 40%.
Este evident ca iluminatul din zona rurala reprezinta un interes major pentru companii", declara Chihai. De asemenea, un alt punct de interes il reprezinta companiile care intentioneaza sa lumineze diverse obiective care se desfasoara pe spatii mari, ca, de exemplu, Compania Nationala de Autostrazi pentru caile de rulare.
Avantajele
Laurentiu Chihai argumenteaza avantajele concesiunii serviciului public de iluminat: "Pe o suprafata identica, consumul de energie este mai mic cu 20 pana la 60% daca se utilizeaza surse de lumina noi fata de cele vechi". Cand s-a semnat contractul de 800.000 de euro privind modernizarea iluminatului stradal intre Primaria Cluj si Siemens, primarul Clujului, Emil Boc, a declarat ca noile corpuri amplasate de firma castigatoare vor reduce consumul de curent cu 30-40%, astfel incat se va realiza si o economie la bugetul local. Valoarea pietei romanesti de iluminat public este comparabila cu cea din Ungaria, insa populatia tarii vecine este de aproape doua ori mai mica decat cea din Romania.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
