Actorii, muzicienii și personalul tehnic vor fi obligați să respecte un program de 8 ore pe zi și să își ponteze activitatea, inclusiv munca „invizibilă”, precum studiul individual sau memorarea textelor.
Artiștii din instituțiile publice, program fix - 8 ore pe zi. Se reintroduce pontajul prezenței la muncă
Noile norme ale Ministerului Culturii urmăresc o evidență clară a timpului de muncă cu ajutorul pontajelor. Decizia vine în urma recomandărilor Curții de Conturi a României, formulate în decembrie 2023, care au solicitat ”o organizare unitară a muncii și o monitorizare mai strictă a activității personalului artistic și tehnic din instituțiile publice”. Conform „Instrucțiunilor privind organizarea unitară și evidența timpului de muncă pentru funcțiile de execuție din instituțiile publice de spectacole și concerte”, atât personalul artistic, cât și cel tehnic va avea un program standard de 8 ore pe zi, 40 de ore pe săptămână. Și în trecut, dar și acum, munca artiștilor este greu de cuantificat. Actorii, muzicienii sau balerinii aveau un program diferit, cu repetiții, spectacole și perioade lungi de pregătire individuală, fără o evidență clară a orelor lucrate. Pe viitor, salariile vor fi plătite pe baza pontajelor lunare, iar conducerea fiecărei instituții va avea obligația să țină o evidență strictă a timpului de muncă.
Se pontează și așa zisa „muncă invizibilă” prin declarații sub semnătură
Una dintre cele mai discutate prevederi vizează așa-numita „activitate de lucru invizibilă”. Actorii vor trebui să declare sub semnătură orele petrecute pentru memorarea textelor, iar muzicienii timpul alocat studiului individual acasă. În plus, managerii vor fi obligați să stabilească prin regulamente interne atribuțiile clare pentru fiecare post, precum și ponderea activităților desfășurate, toate fiind trecute în fișa postului. Ministerul susține că măsura este menită să elimine inechitățile și situațiile în care unii artiști sunt angajați, dar nu mai participă la producții de ani de zile și încasează salariul integral, iar alți angajați lucrează peste program fără a fi remunerați corespunzător.
Noile reguli ”bolojeniste” au stârnit nemulțumiri în rândul artiștilor, care consideră că munca de creație nu poate fi redusă la un program rigid de birou.. „Distribuirea în producții noi nu ține de actori, ci de management, bugete și context instituțional. Și totuși, responsabilitatea pentru atingerea unei norme artificiale de 1800 de ore pe an este mutată integral pe umerii angajaților. Documentul introduce o logică birocratică străină de realitatea artistică, în care munca trebuie aprobată anticipat și suspectată permanent”, a transmis actrița Ada Galeș (Teatrul Național București). Potrivit acesteia, studiul individual ar trebui să fie considerat parte firească a profesiei, nu o activitate ce trebuie demonstrată prin declarații.
