Extinderea maturitatii creditului este practicata de peste 50% dintre clientii romani ai bancilor, care cred ca o rata lunara mai mica inseamna si un imprumut mai ieftin. Procentul este mult mai mare decat media din regiune, ponderea bulgarilor la creditele cu maturitati de peste 15 ani fiind de 30%, a polonezilor fiind de 28%, ca sa nu mai vorbim de francezi, care reprezinta doar 16% din total imprumutati. Practic, la un imprumut pe 20 de ani, in suma de 100.000 de lei, la o dobanda medie anuala de 10%, la expirarea maturitatii, banca incaseaza in total de la cel creditat 220.516,9 lei.
Daca maturitatea este prelungita cu cinci ani, clientul va rambursa 257.084,3 de lei, in vreme ce un credit pe 30 de ani inseamna 295.787 de lei returnati bancii. “Creditele in valuta sunt majoritare, scadentele lor sunt din ce in ce mai mari, ceea ce aduce ris- curi in crestere pentru sectorul bancar. Apare astfel nevoia de gestiune performanta a riscurilor la nivelul bancilor, cu toate componentele acesteia: de credit, valutar, lichiditate”, a declarat Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul BNR. Avantajele extinderii maturitatilor la imprumut tin insa de incadrarea clientului in norme.
Astfel, pentru ca un roman sa nu se supraindatoreze, trebuie sa se incadreze intre anumite limite ale ratei lunare, pe care nu si le poate permite decat daca imprumutul este luat pe 30 de ani.
Exceptie facand aceasta situatie, nu e deloc recomandabil ca singurul argument in alegerea perioadei de creditare sa fie cuantumul ratei lunare.
Primul argument este, desigur, costul banilor imprumutati, adica dobanda. In cazul dobanzii variabile, mecanismul de ajustare a dobanzilor difera in functie de tipul creditului.
La cele ipotecare, rata dobanzii se obtine adaugand o marja fixa la dobanda de referinta de pe piata monetara; ROBOR (fosta denumire “Bubor”) - la lei, EURIBOR la euro, si LIBOR la dolari (dobanzile medii pe piata bancara, pentru imprumuturile pe 3-12 luni - n. red.). Cum nimeni nu stie evolutia acestor indici, e riscant sa iei credit pe 30 de ani, marjele putand sa-ti urce consistent nivelul ratei lunare. Chiar daca ele au tendinta de a se micsora, clientii care au incheiat contracte de credit la marje ridicate nu vor putea beneficia pe viitor de conjunctura favorabila a pietei. Indiferent insa de perioada aleasa pentru creditare, clientul poate opta pentru refinantarea imprumutului. Un credit scump luat pe 25 de ani poate fi usor refinantat printr-unul ieftin, pe 20 de ani sau chiar mai putin. Creditul de refinantare este utilizat pentru a rambursa integral creditul aflat in derulare, dar mai costisitor, procedura fiind recomandata atunci cand ratele dobanzilor au scazut destul de mult comparativ cu dobanda platita de client.
Oficialii Bancii Nationale a Romaniei (BNR) arata ca, dupa o perioada de crestere accelerata a creditarii, se remarca o inrautatire sensibila, dar “naturala” a parametrilor de rambursare. “Dupa mai multi ani, capacitatea de rambursare scade”, a spus Ion Dragulin, directorul Directiei de stabilitate din BNR, care a explicat ca acest lucru este un efect combinat al indepartarii de momentul debutului platilor si al cresterii termenelor de rambursare. Dragulin a declarat ca, in prezent, aceste restante nu ridica probleme deosebite, deoarece nivelul general al restantelor in raport cu indatorarea totala nu este mare, iar indicatorii de prudentialitate ai bancilor sunt in continuare confortabili.
Totusi, reprezentantul bancii centrale a spus ca atentia trebuie sa fie sporita pentru sistemul bancar si, de asemenea, pentru populatie, “deoarece atat indatorarea in lei, dar mai ales riscul valutar asociat cu imprumuturile in valuta ridica in perspectiva probleme mai mari si pentru ca aceste credite sunt pe termene tot mai lungi”.
Directorul Directiei stabilitate din BNR a precizat ca un factor serios il reprezinta si modul in care sunt garantate aceste credite. Dragulin a mentionat ca, in ultimul timp, asistam la reducerea implicarii societatilor de asigurare in garantarea creditelor, ceea ce face ca “expunerile si inclusiv restantele tind sa se reflecte direct in bilantul bancilor”.
In acest moment, populatia traverseaza o perioada de incredere in veniturile viitoare, in cresterea economica generala si, implicit, in capacitatea de a rambursa aceste imprumuturi, a explicat Dragulin. El a avertizat, insa, ca “exista o anumita iluzie, o senzatie ca, luata ca si pondere in venitul disponibil, capacitatea de rambursare ramane onorabila permanent in viziunea imprumutatilor”.
“Populatia priveste mult mai atent cererea ei, dorinta de a se imprumuta si mai putin conditiile de imprumutare si, de aici, riscul care poate aparea mai tarziu in privinta capacitatii de rambursare”, a aratat Dragulin. Valoarea restantelor la imprumuturile in lei a ajuns la 703,6 milioane de lei in septembrie, in crestere cu 129% fata de septembrie 2006. Restantele la imprumuturile in valuta au insumat 285,5 milioane de lei, cu 97% mai mult fata de primele noua luni ale anului trecut, potrivit datelor publicate de BNR, in buletinul lunar.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
