“Incheierea negocierilor cu FMI a influentat in mod favorabil evolutia monedei nationale, care s-a apreciat fata de leu, atat in piata cash, cat si pe futures, unde pentru toate scadentele s-au consemnat in ultima perioada deprecieri ale monedei unice. Si cresterile la BVB au adus un suflu nou pietei care, dupa o perioada extrem de lunga de scaderi, parea ajunsa intru-un punct mort”, a declarat Decebal Toderita, purtatorul de cuvant al Sibex, pentru Finante Personale.
“Rulajul din luna martie s-a ridicat la 243.282 de contracte (238.673 futures si 4.809 opþiuni), adica mai mult de jumatate din totalul contractelor incheiate de la inceputul anului si cu peste 48% mai multe ca in februarie. Valoarea echivalenta (nominala, n.red.) a fost de peste 138 milioane de lei (33 mil. €) in martie”, a calculat Alexandra Ichim, traderul specializat al casei de brokeraj Intercapital Invest. Variatiile mari de cotatii valutare si de actiuni au creat mediul propice resuscitarii pietei derivatelor, pentru ca aceste variaþii, adica “volatilitatea convine cel mai mult speculatorilor, deoarece ofera posibilitatea unor castiguri importante in perioade scurte de timp”, explica Anca Dantis, brokerul specializat al casei Estinvest tot ea. “In conditiile mentinerii volatilitatii, piata derivatelor va continua sa atraga atat speculatorii, pe crestere cat si scadere, dar si jucatorii mari interesati de protectia impotriva riscului valutar”, adauga Decebal Toderita.
Produsele derivate sunt, in fapt, contracte la termen, prin care se stabilesc preturi de tranzactionare a unor active suport (in Romania sunt mai ales valutele si cele mai lichide actiuni cotate la Bursa de Valori Bucuresti. La scadenta, cotatiile contractelor futures (cele mai tranzactionate derivate in Romania) pe o anumita actiune sunt comparate cu pretul acesteia pe piata spot de la BVB, iar diferenta se transforma in castig sau in pierdere. La fel, in cazul cursului euro/leu, comparatia se face cu cursul anuntat de Banca Nationala. Profitul sau pierderea se adauga sau se deduce din contul jucatorului, si de aceea, pentru a putea tranzactiona pe piata futures, acesta trebuie sa depuna o suma minima, denumita marja initiala, si sa raspunda asa-numitelor apeluri in marja, prin care casa de compensatie, contrapartea centrala a jucatorilor, cere completarea marjei, in cazul in care aceasta a fost afectata de pierderi. Fiind vorba despre anticiparea unor cotatii viitoare, gradul de risc al acestui tip de plasament este maxim.
In functie de conjunctura, profitul poate fi de cateva ori mai mare decat cel de pe pietele spot, dar si pierderile. Diferenta este aceea ca pe piata futures nu este nevoie nici de contravaloarea activului suport la cumparare si nici sa detii acel activ la vanzare. Iata exemplul propus de brokerul Anca Dantis de la Estinvest. “Daca am fi intrat long (la cumparare), in 2 martie 2009, cu un contract DESIF5 (cu actiuni SIF Oltenia) pe scadenta iunie 2009, cu pretul de 0,315 lei, ar fi trebuit sa avem in cont o suma de cel putin 84 lei/contract (marja ceruta de broker este mai mare cu 20% decat marja practicata de casa de compensatie). In 26 martie am fi marcat la pretul de 0,53 lei si am fi avut un castig net de 215 lei/contract si un randament de 255% fata de suma investita. In acelasi timp, daca am fi cumparat 1.000 de acþiuni SIF5 pe spot (volumul standard al unui contract) la aceeasi data, la pretul de 0,34, am fi imobilizat 340 lei. Vanzarea la 0,53 lei ne-ar fi adus 530 lei, un castig de 190 lei, la un randament de doar 55%. In schimb, daca intram short la Sibiu (la vanzare prin contract futures), la 0,315 lei, am fi pierdut 215 lei in intervalul mentionat si am fi intrat in apel in marja in momentul in care suma noastra din cont ar fi scazut sub marja de 84 lei necesara mentinerii pozitiei”.
