Judecătorii au câștigat în instanță un „supliment de salariu” de aproape 5 miliarde de lei. CCR a respins sesizarea lui Bolojan

Curtea Constituțională a respins, miercuri, ca inadmisibilă sesizarea formulată de premierul interimar Ilie Bolojan în disputa privind plata restanțelor salariale ale magistraților, în valoare de aproape 5 miliarde de lei. Decizia CCR nu tranșează însă problema banilor, ci stabilește că Executivul nu putea folosi mecanismul conflictului juridic de natură constituțională pentru a ataca, în esență, o hotărâre judecătorească. Miza financiară rămâne, astfel, în centrul unui litigiu care va ajunge din nou în fața instanței supreme joi, 8 octombrie.

CCR: Guvernul nu poate folosi Curtea Constituțională ca instanță de apel

Judecătorii constituționali au decis, cu majoritate de voturi, că sesizarea lui Ilie Bolojan privind existența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție este inadmisibilă.

CCR a subliniat că procedura prevăzută de Constituție pentru soluționarea conflictelor dintre autorități nu poate fi transformată într-o cale de atac împotriva unei hotărâri judecătorești. Curtea nu poate funcționa ca o instanță superioară care să verifice sau să modifice soluțiile pronunțate de celelalte instanțe.

Potrivit CCR, argumentele invocate de Guvern în sesizare vizau, în realitate, modul în care instanța a soluționat dosarul: recuzarea, ritmul judecății, caracterul urgent al cauzei, termenul de executare, penalitățile stabilite și interpretarea legislației aplicabile.

Toate aceste chestiuni țin de legalitatea și temeinicia hotărârii judecătorești și pot fi contestate numai prin căile de atac prevăzute de lege, a stabilit Curtea.

„CCR nu are competența de a cenzura sau reforma hotărârile judecătorești”, este, în esență, concluzia judecătorilor constituționali.

Decizia este definitivă și general obligatorie.

Aproape 5 miliarde de lei, în centrul disputei

Conflictul are la bază o decizie pronunțată la 5 mai de Curtea de Apel București. Instanța a admis cererea Înaltei Curți și a obligat Executivul să asigure integral fondurile necesare pentru plata drepturilor salariale restante ale judecătorilor, inclusiv prin rectificare bugetară.

Valoarea revendicată de ÎCCJ este de aproximativ 4,8 miliarde de lei. Banii reprezintă drepturi salariale câștigate în instanță, precum și penalități aferente unor restanțe neachitate.

Guvernul și Ministerul Finanțelor au contestat hotărârea Curții de Apel București, iar dosarul a ajuns la Înalta Curte de Casație și Justiție. Instanța supremă a amânat de mai multe ori pronunțarea, iar următorul termen este stabilit pentru joi, 8 octombrie 2026.

Astfel, decizia CCR de miercuri nu înseamnă că Guvernul trebuie să vireze automat, în urma hotărârii Curții Constituționale, cele 4,8 miliarde de lei. Ea elimină însă calea constituțională aleasă de Executiv pentru a contesta problema și lasă litigiul să fie tranșat pe calea judiciară obișnuită.

Bolojan: instanțele nu pot decide cum sunt împărțiți banii publici

Ilie Bolojan a sesizat CCR pe 2 iulie, susținând că instanța de judecată a depășit limitele atribuțiilor sale atunci când a obligat Executivul să asigure fondurile necesare pentru plata restanțelor.

Premierul argumenta că puterea judecătorească nu are nici competența tehnică, nici legitimitatea de a stabili modul în care sunt distribuite resursele unui buget general consolidat.

În opinia sa, elaborarea bugetului de stat, rectificările bugetare și repartizarea banilor din Fondul de rezervă bugetară sunt atribuții ale puterilor executivă și legislativă, potrivit legislației privind finanțele publice.

Bolojan susținea că obligarea Guvernului să aloce bani unui anumit sector perturbă echilibrul bugetar și reprezintă o ingerință în activitatea Executivului.

CCR nu a analizat însă dacă argumentul Guvernului privind limitele puterii judecătorești este întemeiat. Curtea a considerat că sesizarea este inadmisibilă deoarece mecanismul constituțional invocat nu poate fi folosit pentru a corecta sau desființa o hotărâre judecătorească.

De unde provin banii revendicați de magistrați

Disputa nu a apărut în luna mai. La sfârșitul lunii martie, Înalta Curte anunța că a formulat o plângere prealabilă împotriva Guvernului și Ministerului Finanțelor, acuzând refuzul de a asigura fondurile necesare pentru plata drepturilor salariale restante ale judecătorilor și ale altor categorii profesionale îndreptățite.

După parcurgerea procedurii administrative, ÎCCJ a ajuns în instanță și a solicitat obligarea Guvernului la plata celor aproximativ 4,8 miliarde de lei.

Curtea de Apel București a admis cererea pe 5 mai, stabilind că Executivul trebuie să asigure fondurile pentru plata drepturilor salariale restante.

Guvernul și Ministerul Finanțelor au atacat hotărârea, iar cazul se află acum la Înalta Curte. Termenul de 8 octombrie devine, în acest context, unul dintre cele mai importante momente ale disputei.

Decizia CCR mută din nou atenția pe Înalta Curte

Prin respingerea sesizării lui Bolojan, CCR nu a rezolvat conflictul financiar dintre Guvern și sistemul judiciar. A stabilit doar că acest conflict nu poate fi soluționat prin procedura constituțională invocată de premier.

Miza rămâne însă una uriașă pentru bugetul de stat. Aproape 5 miliarde de lei reprezintă o sumă care poate avea un impact semnificativ asupra execuției bugetare, într-un moment în care Guvernul încearcă să țină sub control deficitul și cheltuielile publice.

De cealaltă parte, pentru magistrați, problema este prezentată ca una a unor drepturi salariale deja recunoscute prin hotărâri judecătorești.

Prin urmare, următorul episod al disputei nu va avea loc la CCR, ci la Înalta Curte. Joi, 8 octombrie, instanța supremă urmează să analizeze recursul formulat de Guvern și Ministerul Finanțelor împotriva hotărârii Curții de Apel București.

Și disputa privind programul SAFE a fost amânată

Pe agenda CCR de miercuri s-a aflat și sesizarea formulată de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, privind un presupus conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament în legătură cu ordonanța referitoare la programul SAFE.

În acest caz, Curtea nu a pronunțat încă o soluție. Judecătorii constituționali au amânat pronunțarea pentru 22 octombrie.

Astfel, într-o singură zi, CCR a tranșat una dintre disputele constituționale prin respingerea sesizării ca inadmisibilă, în timp ce în cazul programului SAFE a preferat să amâne decizia.