Avertismentul lui Mugur Isărescu

Eliminarea surselor de inflaţie reprimată, a deficitelor cvasifiscale generate de restructurarea companiilor de stat, presiunile date de necesitatea cheltuielilor pentru infrastructură, dar şi procesul de aliniere a rezervelor minime obligatorii la nivelul din Uniunea Europeană reprezintă provocări ale economiei româneşti în procesul de adoptare a euro, susţine guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu.

'Tehnic, data ţintă pe care am stabilit-o, la nivel verbal, presupune intrarea în mecanismul ratelor de schimb (ERM II) la 1 ianuarie 2016. Participarea la acest mecanism, în intervalul de minim doi ani, (...) reclamă şi un anumit nivel de dezvoltare a economiei. (...) Am în vedere, în primul rând, eliminarea surselor de inflaţie reprimată, relevant în acest sens fiind exemplul privind finalizarea liberalizării pieţei energiei, deficite cvasifiscale de tipul celor care rezultă din restructurarea întreprinderilor de stat şi alte surse de presiuni bugetare viitoare date de cheltuielile pentru infrastructură', a declarat miercuri Isărescu într-un seminar referitor la riscul de ţară.

De asemenea, al a reamintit că şi Banca Naţională mai are nevoie de un an, un an şi jumătate pentru încheierea procesului de aliniere a ratelor rezervelor minime obligatorii (RMO) la nivelul din Uniunea Europeană, de 2%, având în vedere că banca centrală are o abordare graduală în acest sens din cauza impactului potenţial asupra cursului de schimb. 'Acesta este încă un motiv pentru care intrarea în ERM II în 2016 şi, pe cale de consecinţă, trecerea la euro în 2019 sunt obiective foarte ambiţioase', a subliniat guvernatorul BNR.

În opinia sa, pentru România, asumarea unei date ţintă este o ide bună, dacă acţionează ca un catalizator pentru toţi factorii care trebuie să contribuie la realizare acestui obiectiv. 'Dar dacă data ţintă devine nerealistă sau angajamentul formal nu este însoţit de un plan de acţiuni intermediare concrete şi clar definite, credibilitatea procesului de adoptare a euro este pusă la îndoială şi îşi pierde valenţele pozitive', a avertizat Isărescu.

Mai mult, în opinia sa, trebuie să ne asigurăm că stabilitatea indicatorilor macroeconomici, la care România a devenit fruntaşă, este sustenabilă pe termen lung. 'Adoptarea euro indică un angajament perpetuu. Din această perspectivă, cele două tipuri de convergenţă se susţin reciproc. Cea nominală asigură cadrul macroeconomic stabil care facilitează convergenţa reală, în timp ce aceasta din urmă creează premisele sustenabilităţii convergenţei nominale prin reducerea expunerii la şocuri asimetrice', a subliniat Isărescu.

Şeful băncii centrale a amintit şi de modificările intervenite în interiorul zonei euro de la începutul crizei până în prezent, care au făcut ca avantajele să fie mai puţin vizibile decât costurile.

Mugur Isărescu este de părere că acesta este un moment potrivit pentru a evalua calendarul de aderare a euro, în cazul României, mai ales în contextul în care asistăm la o atitudine de expectativă din partea ţărilor din jur, respectiv Bulgaria, Cehia, Polonia, Croaţia şi Ungaria.