Opinia avocatului general al Curții de Justiție a Uniunii Europene în cauza privind jaloanele din justiția poloneză din PNRR poate lărgi accesul asociațiilor de magistrați la justiția europeană, după ce Tamara Ćapeta a apreciat că acestea au calitate procesuală pentru a contesta decizia Consiliului de aprobare a planului Poloniei.

Pe scurt

1. Patru asociații care reprezintă judecători au cerut anularea deciziei de punere în aplicare a Consiliului prin care a fost aprobat planul de redresare al Poloniei, susținând că trei jaloane privind justiția, F1G, F2G și F3G, sunt incompatibile cu dreptul UE.
2. Tribunalul UE a respins acțiunile ca inadmisibile în iunie 2024, considerând că asociațiile nu aveau calitate procesuală.
3. Avocatul general propune anularea acelei ordonanțe și retrimiterea cauzei la Tribunal pentru judecarea pe fond.
4. Pentru jaloanele F2G și F3G, privind revizuirea sancțiunilor disciplinare aplicate unor judecători de Camera Disciplinară a Curții Supreme din Polonia, avocatul general consideră că judecătorii afectați sunt vizați direct.
5. Pentru jalonul F1G, privind reforme menite să întărească independența justiției, avocatul general consideră că asociațiile pot avea propriul interes de a acționa în nume propriu, în lumina principiului protecției jurisdicționale efective.

Cauza deschide o discuție mai largă despre cine poate contesta în fața instanțelor europene deciziile instituțiilor UE atunci când acestea vizează jaloane de stat de drept legate de deblocarea fondurilor europene. În opinia prezentată joi la Luxemburg, avocatul general Tamara Ćapeta apreciază că asociațiile care reprezintă judecători au calitate procesuală pentru a introduce acțiuni în anulare împotriva deciziei Consiliului care a aprobat jaloane privind sistemul de justiție din Polonia în cadrul Recovery and Resilience Facility. Litigiul a fost inițiat de patru asociații active în apărarea independenței justiției, Medel, International Association of Judges, Association of European Administrative Judges și Stichting Rechters voor Rechters. Acestea au contestat decizia de punere în aplicare a Consiliului prin care a fost aprobat planul de redresare al Poloniei, susținând că trei condiții pentru plata fondurilor, jaloanele F1G, F2G și F3G, sunt incompatibile cu dreptul Uniunii și cu obligațiile Consiliului. Prin ordonanța din 4 iunie 2024, Tribunalul UE a respins acțiunile ca inadmisibile. Instanța a considerat atunci că decizia atacată avea natură de condiționalitate bugetară și că nu îi privea direct nici pe judecătorii membri ai asociațiilor, nici asociațiile care acționau în nume propriu. Avocatul general propune acum anularea acelei ordonanțe și retrimiterea cauzei la Tribunal pentru o decizie pe fond. Miza imediată nu este, așadar, stabilirea legalității jaloanelor, ci întrebarea preliminară dacă aceste asociații pot ajunge în fața instanței europene pentru a cere controlul juridic al deciziei Consiliului. În ceea ce privește jaloanele F2G și F3G, avocatul general arată că acestea impuneau Poloniei obligația de a introduce proceduri de revizuire a sancțiunilor disciplinare aplicate judecătorilor de Camera Disciplinară a Curții Supreme poloneze. În opinia sa, Tribunalul a greșit când a considerat că aceste jaloane nu îi privesc direct pe judecătorii polonezi afectați de respectivele sancțiuni disciplinare. Ea adaugă că posibilitatea ca Polonia să nu pună în aplicare aceste jaloane era doar teoretică. Pe această bază, avocatul general concluzionează că acțiunile introduse în numele acelor judecători nu ar fi trebuit declarate inadmisibile. În schimb, avocatul general este de acord cu Tribunalul că aceleași jaloane nu îi privesc direct pe ceilalți judecători polonezi care nu au făcut obiectul unor sancțiuni disciplinare. Pentru jalonul F1G, care impunea anumite reforme destinate întăririi independenței justiției în Polonia, avocatul general consideră că Tribunalul a putut constata că pretinsa insuficiență a reformelor prevăzute de acel jalon nu afectează direct poziția juridică a judecătorilor polonezi în general sau a judecătorilor din alte state membre și state SEE. Argumentele invocate cu privire la acest punct nu erau suficiente pentru a stabili o legătură directă între jalonul contestat și o schimbare concretă în situația lor juridică. Totuși, avocatul general spune că Tribunalul nu a răspuns suficient argumentului potrivit căruia, în lumina principiului protecției jurisdicționale efective, asociațiile pot contesta acte ale Uniunii care le afectează propriile interese. Pentru a rezolva problema calității procesuale în această cauză, avocatul general examinează mai larg când pot fi considerate asociațiile, atunci când acționează în nume propriu, direct și individual vizate în sensul articolului 263 al patrulea paragraf TFUE. În această analiză, avocatul general consideră că asociațiile au interese proprii atunci când apără interese colective care fac parte din identitatea lor și depășesc simpla sumă a intereselor individuale ale membrilor lor. În cazul unei asociații care acționează în nume propriu, criteriul privirii directe ar trebui înțeles, potrivit opiniei, în sensul că actul contestat este sursa directă a efectelor asupra intereselor colective pe care asociația le apără. În ceea ce privește privirea individuală, aceasta ar trebui evaluată în funcție de măsura în care interesele și activitățile centrale ale asociației o diferențiază de alte asociații și de propriii membri în raport cu actul contestat. Pe această bază, avocatul general consideră că asociațiile din cauză, al căror scop este protejarea independenței justiției în Polonia, au calitate procesuală în nume propriu pentru a introduce acțiuni în anulare împotriva jalonului F1G. Dincolo de dosarul polonez, cauza poate avea implicații mai largi pentru dreptul UE, deoarece privește standardele după care asociațiile profesionale sau organizațiile care apără interese colective pot obține acces la controlul jurisdicțional al actelor Uniunii. Dacă această abordare va fi confirmată de Curte, spațiul de contestare juridică a deciziilor UE privind statul de drept și condiționalitățile legate de fondurile europene s-ar putea lărgi. Opinia avocatului general nu este obligatorie pentru Curte. Rolul avocaților generali este de a propune, în deplină independență, o soluție juridică pentru cauzele de care răspund. Judecătorii Curții încep acum deliberările, iar hotărârea va fi pronunțată la o dată ulterioară. Curtea amintește și că recursul, limitat la chestiuni de drept, poate fi formulat împotriva unei decizii a Tribunalului UE și nu are, în principiu, efect suspensiv. Dacă recursul este admis și întemeiat, Curtea anulează decizia Tribunalului. Dacă stadiul procedurii permite, Curtea poate pronunța ea însăși hotărârea finală, iar în caz contrar retrimite cauza Tribunalului, care este ținut de decizia dată în recurs.