Banca Mondială: Noile ţări membre UE vor avea nevoie de emigranţi

Ultimele ţări membre ale Uniunii Europene, care adesea exportatori de emigranţi către ţările UE, vor avea ei înşişi nevoie să atragă muncitori străini în următoarele decenii, deoarece populaţia lor scade şi îmbătrâneşte, arată un raport al Băncii Mondiale, preluat de Reuters.

Din Polonia, cea mai mare ţară nouă membră UE, ca mărime, până la 2 milioane de oameni au plecat din 2004 în căutarea de locuri de muncă în Marea Britanie, Irlanda şi alte state membre UE, potrivit unor estimări, deşi statisticile oficiale se referă la un număr cuprins între 500.000 şi 600.000 de persoane.

Situate în fruntea clasamentului emigrărilor, Polonia, la fel ca statele baltice, Ungaria, Republica Cehă şi Slovacia sunt afectate şi de diferenţa dintre numărul năşterilor şi cel al deceselor, care sunt mai multe decât primele.

"Toate ţările Europei Centrale şi de Est vor înregistra scăderi ale populaţiei până în anul 2050", potrivit unui raport asupra emigrării şi transferurilor financiare în Europa de Est şi republicile foste membre ale Uniunii Sovietice."Scăderea numărului populaţiei active şi creşterea corespunzătoare a numărului celor cu vârsta peste 65 de ani va crea cerere de muncitori din afară", se spune în raport.

Cele mai prospere state noi membre ale Uniunii Europene ar putea atrage muncitori din alte noi ţări membre UE, însă, pentru Europa şi Asia centrală, cererea nu va putea fi acoeprită decât de muncitori proveniţi din spaţiul ex-sovietic, Africa şi Asia.

Parte a fenomenului migraţionist, totuşi, ar putea să îşi schimbe cursul, pe măsură ce se îmbunătăţesc veniturile şi calitatea vieţii în toate statele membre ale Uniunii Europene, şi cele vechi şi cele noi.

"O mare parte a migraţiei poloneze va schimba poziţia actuală în următorii cinci sau zece ani, la fel cum s-a întâmplat în alte cazuri, cum ar fi cele din sudul Europei şi din Irlanda", a spus Ali Mansoor, unul dintre autorii raportului, cu ocazia unei conferinţe de presă.

Fondurile de la emigranţi depăşesc 20% din produsul intern brut (PIB) în Moldova şi Bosnia şi Herţegovina, respectiv 10%, în Albania, Armenia şi Tadjikistan.