Aproximativ 100 de state cer reguli internaționale obligatorii pentru armele autonome, capabile să identifice și să atace ținte fără intervenție umană directă. Însă opoziția unor mari producători de armament, printre care Statele Unite, Rusia și Israelul, a blocat un acord mai ambițios la negocierile ONU de la Geneva. Statele participante au convenit să continue discuțiile până în 2028, fără să stabilească deocamdată dacă viitoarele reguli vor avea caracter obligatoriu.
Mai mult de zece ani de negocieri, fără un acord ferm
Discuțiile s-au desfășurat în cadrul Convenției privind anumite arme convenționale, pe fondul îngrijorărilor legate de utilizarea sistemelor autonome în conflictele din Ucraina, Sudan și Orientul Mijlociu.
Aceste arme, cunoscute în limbajul public drept „roboți ucigași”, pot identifica și ataca ținte cu intervenție umană redusă sau chiar fără control uman direct. Aproximativ 100 de țări au susținut adoptarea rapidă a unor norme internaționale obligatorii din punct de vedere juridic.
Statele Unite, Rusia și Israelul s-au opus însă acestei abordări, iar negocierile s-au încheiat cu un compromis mai puțin ambițios: continuarea discuțiilor până în 2028, fără un angajament clar privind caracterul obligatoriu al viitoarelor reglementări.
Rusia a blocat negocierile prin obiecții procedurale
Reuniunea de la Geneva a fost marcată de dispute asupra formulării acordului. Obiecțiile Rusiei privind regulile de procedură au dus inclusiv la anularea unor reuniuni oficiale.
Compromisul a fost obținut după negocieri prelungite, încheiate sâmbătă, după ora locală 4 dimineața. Președintele reuniunii, diplomatul elvețian Julien Thoeni, a prezentat rezultatul drept un progres în domeniul dezarmării umanitare, după mai bine de un deceniu de discuții.
„Acest rezultat demonstrează că, inclusiv într-o lume profund divizată, diplomația multilaterală poate produce rezultate concrete”, a declarat Thoeni.
Un diplomat dintr-o țară care susține reguli obligatorii a descris compromisul drept „dezamăgitor, dar care ar fi putut fi mult mai rău”.
Organizațiile pentru drepturile omului avertizează asupra riscurilor
Rezultatul negocierilor a provocat nemulțumirea organizațiilor care cer limitarea armelor autonome. Secretarul general al ONU, papa și Comitetul Internațional al Crucii Roșii au solicitat anterior adoptarea urgentă a unor reguli internaționale ferme și obligatorii.
Nicole van Rooijen, directoarea executivă a organizației Stop Killer Robots, a avertizat că amânarea unui acord juridic pune în pericol populația civilă și umanitatea.
Organizațiile pentru drepturile omului se tem că ritmul dezvoltării tehnologice va depăși capacitatea comunității internaționale de a stabili limite clare pentru utilizarea acestor arme.
Un sistem ONU în care câteva state pot bloca acordul
Unii observatori și foști oficiali militari consideră că statele care susțin restricții ferme ar trebui să ia în calcul negocieri în afara actualului cadru ONU.
În cadrul Convenției privind anumite arme convenționale participă 128 de state, iar deciziile necesită consensul tuturor. Această regulă permite unui număr redus de țări să blocheze adoptarea unor restricții internaționale.
Astfel, deși aproximativ 100 de state susțin reglementarea obligatorie a armelor autonome, opoziția unor actori importanți a împiedicat obținerea unui acord ferm. Până în 2028, negocierile vor continua, în timp ce dezvoltarea și utilizarea tehnologiilor militare autonome ridică tot mai multe întrebări despre controlul uman asupra deciziilor de viață și de moarte.