La Palatul Victoria au fost invitate băncile care încă nu au semnat convenţia-cadru pentru programul “Prima Casă” - BCR, UniCredit Ţiriac, OTP Bank, Bancpost, Raiffeisen şi Credit Europe Bank.
ING Bank România s-a retras din programul guvernamental, ceea ce reduce lista băncilor implicate la 19, banca olandeză luând decizia de a ieşi în piaţă cu o ofertă apropiată de condiţiile programului, cu credit maxim de 80.000 euro şi la o dobândă de 5,5%. Băncile pot să promoveze proiectele dezvoltatorilor pe care i-au finanţat şi, implicit, să reia ciclul de refinaţare pentru construcţia altor imobile.
“Am avut o întâlnire foarte productivă. Toate părţile implicate au avut posibilitatea să îşi spună părerea şi, astfel, să clarificăm toate aspectele. Mai sunt unele detalii de pus la punct, dar sunt încredinţat că este doar o chestiune de câteva zile până când vom avea programul «Prima Casă» deplin funcţional”, a declarat pentru Business Standard Martin Skopek, vicepreşedintele Retail BCR.
Liderul pieţei bancare va da în următoarele zile startul la creditele speciale prin programul “Prima Casă”.
Modificările convenite cu reprezentanţii băncilor vor fi aduse la cunoştinţa miniştrilor şi aprobate în şedinţa de azi a Guvernului. Bancherii de la ING susţin că au decis să nu mai participe în programul ”Prima Casă”, deoarece procedura de acordare a garanţiei presupune o administrare specială de către bancă, generând astfel costuri suplimentare, ce nu sunt în concordanţă cu modelul de distribuţie. Oferta ING Bank va fi lansată pe piaţa bancară românească în vara acestui an. ”Noul produs se va acorda extrem de rapid. Imobilul achiziţionat poate fi orice casă în care clientul doreşte să locuiască, nu neapărat prima sa casă. Această ofertă de creditare susţine iniţiativa şi efortul notabil al Guvernului pentru revigorarea sectorului imobiliar”, declară Albert Roggemans, CEO al ING Retail Banking.
Dezvoltatorii imobiliari susţin că un astfel de program ar fi benefic economiei, prin imboldul dat pieţei construcţiilor, dacă s-ar întinde pe o perioadă de cinci ani, timp în care dezvoltatorii care au locuinţe ipotecate ar returna banii băncilor, în urma vânzării, iar instituţiile de credit ar fi interesate astfel să pornească noi proiecte. “În cazul în care s-ar putea vinde prin acest program şi locuinţele ipotecate, băncile ar putea să elibereze de datorii dezvoltatorii şi, eventual, să pornească alte proiecte imobiliare. S-ar întâmpla acest lucru dacă Guvernul ar anunţa că programul ar dura cel puţin cinci ani. Numai aşa ar câştiga statul”, a explicat Dan Ioan Popp, preşedinte Impact Developer&Contractor.
Compania are în prezent peste 60 de apartamente, de una-două camere, numai în Bucureşti, care s-ar preta vânzării prin intermediul programului, în sensul că se apropie de preţul de 60.000 de euro, la care se adaugă şi cele disponibile în provincie. Potrivit vicepreşedintelui Raiffeisen, Răzvan Munteanu, alte probleme discutate la Guvern au fost modul de constituire a asigurării pentru locuinţe şi de executare a garanţiei în caz de neplată. Convenţia de garantare a creditelor contractate pentru cumpărarea unei locuinţe prin programul “Prima Casă” va fi modificată mâine, aceasta fiind semnată între Ministerul Finanţelor şi Fondul Naţional de Garantare pentru IMM, pe de-o parte, şi reprezentanţii băncilor interesate de acest program. Până în prezent, convenţia a fost semnată de 13 bănci. Persoanele care vor să ia credite prin programul “Prima Casă” vor plăti un avans de 5% pentru o locuinţă de maximum 60.000 de euro sau de 3.000 euro plus diferenţa din preţul de achiziţie. În cadrul programului, dobânzile practicate de bănci sunt calculate, la creditele în euro, în funcţie de EURIBOR la trei luni, la care se adaugă o marjă de maximum 4%, iar pentru împrumuturile în lei, în funcţie de ROBOR la trei luni, la care se adaugă o marjă de cel mult 2,5%. Plafonul impus de Guvern pentru creditele date prin “Prima Casă” este de un miliard de euro.
