Bancherii salta din nou dobanzile la lei

La credite, transmiterea costurilor catre clienti se va produce in circa doua luni, in timp ce la depozite, bancile interesate de cresterea lichiditatii ar putea anunta majorari imediate. Majorarea costurilor creditelor in lei ar putea fi mai ampla in cazul anumitor banci, de vreme ce miscarea dobanzii de un punct procentual din luna februarie nu si-a propagat inca efectul in piata. Riscul este cel al reorientarii clientilor catre creditul in valuta.

“Decizia pietei va fi de crestere a dobanzilor la credite si depozite, insa delay-ul va fi de doua-trei luni. Procentul de crestere depinde de politica bancilor, insa nici majorarea dobanzii-cheie, de 1%, nu a fost reflectata in piata”, a declarat pentru Business Standard Ionut Dumitru, sef al Departamentului de Cercetare Macroeconomica al Raiffeisen Bank. Economistul-sef al BRD-Groupe Societe Generale, Florian Libocor, considera ca masura ar putea avantaja creditarea in valuta.

Bancpost, banca situata in top zece in functie de active, a dat tonul majorarilor de dobanzi, anuntand inca de ieri cresterea de do- banzi la depozite, cu pana la 1,10 puncte procentuale. Astfel, in cazul Ronsmart, cu componenta de depozit cu maturitate la trei luni, varianta 90/10, dobanda a crescut de la 7,75% la 8,85% si de la 8,40% la 9,50% la transa peste 5.000 de lei.

Majorarea etapizata a dobanzii-cheie cu 2,5% puncte procentuale in ultima jumatate de an a determinat bancile comerciale, interesate sa-si sporeasca lichiditatea si nu numai, sa creasca in special dobanzile la depozitele in lei cu unu-trei puncte procentuale.

Cresterea dobanzii-cheie la 9,5% si mentinerea rezervelor minime obligatorii la niveluri foarte ridicate arata preocuparea bancii centrale de a tine in frau consumul, prin scumpirea suplimentara a creditelor inainte de Paste, desi aceasta masura poate genera probleme grave de lichiditate bancilor.

In prezent, in Romania, creditul de consum ocupa o pondere de aproape 80% din totalul imprumuturilor acordate populatiei. Economistii sustin ca mentinerea rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei la nivelul curent, de 20%, este coerenta din perspectiva scopului vizat de BNR, de a controla cat mai sever consumul, insa, pentru unele banci, aceasta decizie ar putea insemna agravarea, in aprilie, a problemelor de lichiditate deja existente, ceea ce ar putea trimite dobanzile din piata interbancara spre nivelurile foarte ridicate atinse anul trecut.