Băncile aplică reguli diferite la restructurarea creditelor

Reprezentanţii băncilor comerciale, consultaţi de Business Standard, spun că, pentru a veni în sprijinul clienţilor cu probleme financiare, instituţiile de credit pot extinde perioada de derulare contractuală sau, de la caz la caz, se pot aplica reduceri de dobânzi.

“Când primim o cerere de restructurare a unui împrumut ne uităm la ce anume s-a schimbat în viaţa clientului. Încercăm să aflăm dacă este vorba despre evenimente familiale care îi creează probleme sau, în cazul antreprenorilor, dacă se confruntă cu intrarea în faliment. Alte situaţii pot consta în scăderea salariului sau pierderi de pe urma fluctuaţiilor de curs valutar, care pun probleme la plata creditului”, a spus Laszlo Diosi, preşedintele OTP Bank. Acesta a arătat că, în unele situaţii, banca poate suspenda plata ratelor pe o perioadă de şase luni, după care se reiau discuţiile cu clientul şi, dacă este necesar, perioada poate fi extinsă. “Executarea silită este ultima măsură la care recurgem”, a explicat Diosi. Şeful OTP Bank declara recent că se aşteaptă ca, potrivit celui mai pesimist scenariu, să restructureze lunar 100 de credite, însă deocamdată nu s-a observat o creştere a numărului de clienţi cu probleme la plata împrumuturilor. Pe segmentul de retail, OTP a restructurat în jur de 2.000 de credite. În urma acestui proces, doar 3-4% dintre creditele ipotecare restructurate au devenit neperformante. Pe segmentul creditelor personale, 20% dintre clienţi nu au reuşit să-şi plătească ratele după restructurare.

Robert Rekkers, preşedintele Băncii Transilvania, spune că, în momentul în care se primeşte o solicitare de restructurare, primele elemente care sunt evaluate sunt veniturile clientului, evoluţia sectorului în care acesta activează sau, dacă este antreprenor, volumul de comenzi este primul indicator analizat. “În situaţia în care clientul este şomer, luăm în calcul acordarea unei perioade de graţie sau îi cerem o sumă mai mică din cât trebuia să plătească iniţial”, a explicat Rekkers. Acesta a spus că banca a fost nevoită să recurgă şi la executări silite şi a precizat că volumul de credite restructurate este sub 5% din totalul portofoliului. “Fiecare instituţie de credit are regulile proprii atunci când decide să restructureze un credit, însă în piaţa bancară se ţine cont de anumite coordonate. Totuşi, unii clienţi evită să vină şi să discute cu banca despre restrucutarea împrumutului”, a spus Radu Graţian Gheţea, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor.

Reprezentanţii băncilor comerciale spun că cele mai folosite scheme de restructurare sunt rescadenţarea, reeşalonarea şi refinanţarea. Prima schemă se referă la modificarea scadenţei sau a sumei de plată a ratelor de credit, fără să se depăşească durata iniţială de acordare a împrumutului. Reeşalonarea constă în modificarea scadenţei şi a sumei de plată a unei rate cu depăşirea duratei iniţiale de acordare a creditului sau încadrarea împrumutului în altă categorie. Refinanţarea se foloseşte pentru acordarea unui nou credit pentru rambursarea împrumuturilor în derulare, care înregistrează sume neachitate la scadenţă.