"Vă pot spune că am reuşit ca în Concluzii să fie şi o referire la faptul că băncile subsidiare din ţări ale UE trebuie să nu aibă activitatea restricţionată de băncile-mamă - sigur, noi am fi vrut o formulare mult mai puternică, dar este un compromis la care s-a ajuns în discuţiile cu şefii de stat şi de guvern. Noi am fi dorit o precizare expresă că băncile-mamă nu au dreptul să - sau să li se recomande - să nu-şi repatrieze banii investiţi din pieţele pe care au investit prin filialele lor din ţări ale UE. Nu s-a acceptat o formulare atât de puternică", a explicat Băsescu.
Preşedintele Băsescu a ţinut să citească pentru presă formularea exactă din document: "În ce priveşte sectorul bancar, sprijinul acordat băncilor-mamă nu ar trebui să implice restricţii ale activităţilor filialelor din ţări UE gazdă". "Deci, statele şi-au finanţat băncile-mamă, dar ele la rândul lor nu trebuie să dreneze resurse din subsidiarele lor din state ale UE. Acesta a fost compromisul la care am putut să ajungem. Materialul este mult mai complex", a completat Băsescu.
Preşedintele Băsescu a spus că, în ceea ce priveşte dezbaterea privind criza financiară şi criza economică, a susţinut "extrem de ferm" că, până nu se vor curăţa băncile de activele neperformante - "sau de creditele toxice, cum se mai numesc"-, injecţiile cu bani publici în sistemele bancare nu vor fi cel mai eficient lucru. "În sprijinul acestei soluţii am susţinut exact ce s-a întâmplat în România în anii '90, când, în două rânduri, România a capitalizat băncile, dar până când nu a făcut şi curăţarea Băncii Agricole, a Bancorex - vă aduceţi aminte toată povestea - de activele neperformante şi pe urmă să facă procesul de capitalizare, sistemul bancar nu şi-a revenit", a spus Traian Băsescu.
Şeful statului a punctat că important este că Uniunea European îşi menţine angajamentul de a sprijini orice stat membru care are nevoie de sprijin financiar în această perioadă, şi în acest sens s-a hotărât creşterea cu încă 25 de miliarde de euro a fondului de ajutor la dispoziţia Comisiei Europene şi, de asemenea, Uniunea va contribui cu alte 75 de miliarde de euro la mărirea capitalului de ajutor la dispoziţia FMI.
