Seful statului s-a distins mai degraba printr-un atac la adresa administratiei centrale, acuzand guvernarea din ultimii doi ani, exact perioada in care PDL a lipsit din exercitiul Puterii, dar si aparatul birocratic, acestea fiind vinovate, in opinia lui Basescu, de ratarea absorbtiei a circa 9 mld. euro. Pentru analistii straini, reprezentantii patronatelor si cei ai sindicatelor, mesajele lui Basescu de ieri au trecut aproape neobservate, avand in vedere ca pozitia presedintelui era bine stiuta si in ceea ce priveste optiunea pentru un credit extern de la Comisia Europeana, sub supravegherea FMI.
Basescu a subliniat faptul ca Romania are nevoie de un credit nu pentru a acoperi deficitul bugetar, ci pentru a plati datoria privata externa, scadenta in acest an. Acest fapt a fost subliniat si de analistii internationali. “Volumul de bani de care are nevoie Romania depinde de nivelul datoriei private externe care trebuie platita in acest an si de cat va putea rostogoli din aceasta datorie. In acest moment, nivelul datoriei private scadente in 2009 este de circa 25 miliarde euro. Cu cat va rostogoli mai mult din aceasta datorie, cu atat mai mic va fi imprumutul de la forurile internationale. Romania are nevoie de un astfel de imprumut, chiar daca are la dispozitie fonduri structurale. Acestea sunt diferite, la fondurile structurale este nevoie de cofinantare, ele sunt destinate unor proiecte”, a declarat pentru Business Standard David Hauner, analist-sef pe piete emergente la Merrill Lynch. Seful statului a atras atentia ca Romania nu are voie sa rateze o sursa importanta de lichiditate, care este atrasa deja de la institutii financiare internationale si care sta nefolosita, o sursa cu atat mai pretioasa in vreme de criza. “Un total de noua miliarde euro din care, daca am reusi in acest an sa utilizam trei-patru miliarde, am putea spune ca ne-am facut datoria fata de romani, generand dezvoltare, o minima crestere economica si crearea de locuri de munca”, a subliniat Basescu, dupa care a adaugat ca neutilizarea acestor bani arata ineficienta profunda a aparatului administrativ “urias”. In afara sumelor pentru investitii, alocate de la bugetul de stat, Romania dispune de finantari pe termen lung neutilizate si angajate de cativa ani cu BEI, BM, BDCE, BERD, in valoare totala de 3,55 miliarde euro, a declarat Basescu. “La o parte din aceste credite am inceput sa platim deja comisioane de neutilizare in valoare de milioane de euro anual”, a spus seful statului. Presedintele a precizat ca, pe langa aceste credite, fondurile europene nerambursabile alocate Romaniei de UE pentru 2007, 2008 si 2009 si neutilizate pana la inceputul acestei luni se ridica la 5,5 miliarde euro. Asadar, fonduri de circa 3,5 mld. euro au fost contractate, dar sumele nu s-au cheltuit nici pana in prezent
Totusi, chiar daca Romania nu are nevoie de credit pentru sustinerea balantei bugetare, Basescu a tinut sa evidentieze faptul ca, in ultimii ani, cheltuielile bugetare au fost puternic exagerate. In plus, el a adaugat ca aparatul bugetar - numarul personalului din administratie - este, in continuare, prea mare.
In legatura cu declaratiile presedintelui referitor la supradimensionarea sistemului bugetar si a faptului ca bugetul este pus in pericol de majorarile salariilor acestora, presedintele Aliantei Sed Lex, Vasile Marica, a explicat ca situatia nu este cea prezentata de presedinte si ca sunt institutii publice care mai au nevoie de salariati.
“Solicitam presedintelui Traian Basescu si primului-ministru, Emil Boc, sa nu mai vada simplist deciziile pe care le iau si, mai mult, sa nu mai spuna jumatati de adevar, fapt care este mai grav decat a spune o minciuna. Solicitam mai multa rigoare in declaratiile publice, astfel incat acestea sa fie insotite de cifre si fundamentari caracteristice unei administratii serioase”, a spus Marica.
Anuntul presedintelui Romaniei nu a luat deloc prin surprindere agentiile de rating internationale, care au lasat sa se inteleaga faptul ca un eventual imprumut extern ar contribui la consolidarea ratingului de tara.
“Din punctul de vedere al Moody’s, faptul ca Romania afirma deschis ca are nevoie de un pachet financiar extraordinar din partea Uniunii Europene si a Fondului Monetar International nu ar constitui deloc o surpriza, tinand cont ca, pe termen mediu, nu exista garantii solide privind stabilitatea financiara a tarii. Din punctul de vedere al ratingului de tara, este o veste buna, pentru ca un imprumut extern ar ajuta mult in rezolvarea problemelor de lichiditate cu care se confrunta Guvernul”, a declarat pentru Business Standard Kenneth Orchard, analist al agentiei de evaluare Moody’s.
Patronatul a salutat interventia presedintelui, sustinand ca Romania are nevoie de un astfel de credit. Ideea contractarii unui credit extern a fost sustinuta in mod constant de catre mediul de afaceri. Secretarul general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR), Cristian Parvan, a explicat faptul ca Romania are nevoie de un “aranjament financiar”, ceea ce poate implica si un imprumut.
“Noi sustinem, din noiembrie, ca Romania are nevoie de bani, din mai multe motive. Pe de o parte, Romania este singura tara care are cel mai redus rating pentru investitii, ceea ce transmite un semnal negativ catre posibilii investitori”, a precizat Parvan.
Discursul lui Basescu
- Romania are nevoie de o centura de siguranta, care inseamna un imprumut extern
- Romania are nevoie de un credit extern, desi dispune de finantari neutilizate de circa 9 miliarde euro
- Din aceste 9 mld. euro, 3,55 miliarde provin din credite contractate, dar necheltuite, iar 5,5 mld. euro reprezinta fonduri structurale neutilizate, care puteau fi atrase in perioada 2007-2009
Reactii
- Volumul de bani de care are nevoie Romania depinde de nivelul datoriei private externe care trebuie platita in acest an si de cat va putea rostogoli din aceasta datorie - David Hauner, analist-sef pe piete emergente la Merrill Lynch
- Un imprumut extern ar ajuta mult in rezolvarea problemelor de lichiditate cu care se confrunta Guvernul - Kenneth Orchard, analist al agentiei de evaluare Moody’s
- Situatia nu este cea prezentata de presedinte si exista institutii publice care mai au nevoie de salariati - presedintele Aliantei Sed Lex, Vasile Maric
- Romania are nevoie de un imprumut extern, pentru ca este singura tara cu cel mai redus rating pentru investitii, ceea ce transmite un semnal negativ catre posibilii investitori - Cristian Parvan, secretarul general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR)
Cum a evoluat pozitia presedintelui in raport cu criza economica si creditul extern
25 septembrie - Presedintele declara la postul public de radio ca Romania nu va fi afectata profund de criza financiara din SUA. “Se simte, dar nu ne va afecta profund”, a subliniat Basescu.
9 octombrie - Basescu cerea prudenta si responsabilitate din partea autoritatilor, sustinand ca Romania va fi foarte putin afectata de criza. “Sistemul bancar romanesc este solid, toate bancile din Romania sunt in situatie buna. Noi trebuie sa avem prudenta si responsabilitate, intrucat avem sanse sa fim minim afectati de criza financiara”, declara, in octombrie, Traian Basescu.
28 octombrie - “Este regretabil si fara precedent ca insusi primul-ministru sa alimenteze nejustificat imaginea unei crize apocaliptice, in conditiile in care Romania are mijloace si resurse pentru a diminua efectele crizei economice mondiale”, declara Traian Basescu, dupa ce premierul de atunci, Calin Popescu Tariceanu, atrasese atentia asupra faptului ca majorarea salariilor profesorilor ar duce la accentuarea crizei in Romania.
7 noiembrie - Basescu a declarat, inaintea summitului de la Bruxelles, ca va pleda pentru reorganizarea FMI, in interiorul caruia UE ar trebui sa aiba o putere mai mare. “Trebuie creat un sistem de prevenire a crizelor si realizata consolidarea FMI, in conditiile in care UE isi gaseste un rol mult mai puternic in interiorul fondului”, a aratat presedintele.
24 noiembrie - Presedintele declara, intr-o conferinta de presa, ca nu crede in posibilitatea prabusirii investitiilor. “Se vorbeste despre posibilitatea prabusirii investitiilor. Nu cred in ea, aceasta mi s-a confirmat ca nefiind adevarata de catre companiile pe care le-am vizitat”, a dat asigurari Basescu. Presedintele a efectuat, in noiembrie, un turneu prin companiile in care incepuse deja sa se faca simtita criza economica, respectiv uzinele Dacia din Mioveni si Ford din Craiova, combinatul Oltchim, ArcelorMittal din Galati, santierele navale Damen din Galati si Daewoo din Mangalia, combinatul Azomures, fabrica Nokia de la Jucu si combinatul siderurgic Mechel din Campia Turzii.
27 noiembrie - Basescu declara ca, din ceea ce a vazut in industria romaneasca, nu are impresia ca ar exista o “situatie foarte grea”, insa Guvernul trebuie sa intervina in cateva segmente, in scopul de a ajuta piata de desfacere pentru agentii economici romani.
26 ianuarie - Presedintele a declarat ca Romania are nevoie de aproximativ 6 mld. euro pentru a acoperi creditele angajate de fostul guvern, dar banii trebuie luati de la UE, in niciun caz de la FMI, pentru ca ii este foarte greu sa accepte ideea ca “ne intoarcem inapoi, la mijlocul anilor ‘90, cand imprumutam bani de la FMI”.
27 ianuarie - Basescu a reafirmat la postul public de radio ca Romania a anuntat CE cu privire la un imprumut, sub supravegherea FMI, sustinand ca UE nu dispune de un astfel de mecanism pentru a verifica gestionarea banilor imprumutati statelor membre.
25 februarie - Basescu a transmis sefilor celor doua Camere o scrisoare prin care solicita sa se adreseze Parlamentului, pe 9 martie, cu un mesaj pe probleme actuale de politica interna.
5 martie - Seful statului a facut publica tema pe care o va aborda de la tribuna Parlamentului, intr-o vizita oficiala la Varsovia, cand a anuntat ca va vorbi despre modul in care trebuie acoperit deficitul de cont curent. Presedintele a subliniat ca este optiunea Legislativului si a populatiei daca se vor impune “vremuri de austeritate”, dar si daca Romania va contracta un credit extern pentru a face fata crizei.
