Conform datelor citate, 650 de români au votat la secţia de votare din ambasada României în Belgia şi 634 la cea din secţia consulară de la Bruxelles. La Anvers ar fi votat 130 de persoane şi la Liege 82.

 

Până la ora locală 14:00, când secţiile de vot din Belgia au comunicat ultimele date oficiale, votaseră în această ţară 633 de români, dintre care 539 la cele două secţii din Bruxelles, 53 la Anvers şi 41 la Liege. Conform primei raportări oficiale a zilei, la ora 10.00 locală, votaseră doar 136 de persoane, dintre care 121 la Bruxelles, nouă la Anvers şi şase la Liege.

 

Cea mai importantă problemă pentru românii veniţi să voteze în secţiile din Bruxelles a fost aceea a lipsei documentelor necesare pentru a-şi dovedi reşedinţa legală în Belgia. 'Unii din cetăţenii români care s-au prezentat la secţia de votare nu au putut face dovada reşedinţei în Belgia sau nu aveau acte româneşti valabile conform legislaţiei în vigoare. Li s-a adus la cunoştinţă actele de care au nevoie pentru a vota şi au luat notă. Dar nu au fost cazuri care să creeze situaţii speciale', a declarat pentru Agerpres Geanina Vodă, preşedinta secţiei de votare de la secţia consulară din Bruxelles.

 

Un muncitor român de 54 de ani care locuieşte de nouă ani în Belgia şi s-a învoit de la serviciu pentru a vota a ţinut să facă reclamaţie scrisă pentru că nu şi-a putut exercita acest drept. 'Am actul din Belgia expirat, urmează să primesc altul. La ei e valabil ăsta pe care îl am, dacă mă opreşte poliţia pe stradă nu am probleme, până îl primesc pe celălalt în două săptămâni. Deci eu nu pot să votez acum pentru că aş fi clandestin. Dar nu sunt clandestin, am buletin românesc, votez pentru România, nu votez pentru Belgia. Mie îmi pare rău pentru că eu am vrut să-mi exercit dreptul de vot, sunt de nouă ani în Belgia, că mă interesează ce se întâmplă cu copiii mei în România. Eu pompez bani în România, cu asta creşte PIB-ul românesc', a declarat Toma Vasile.

 

Numărul românilor cu reşedinţa legală în Belgia, conform ultimei centralizări realizate de autorităţile locale la 29 octombrie, este de 49.771. Totuşi, ţinând cont că participanţii la vot trebuie să prezinte un act de identitate românesc în termen de valabilitate şi că în numărul românilor cu reşedinţă legală sunt incluşi şi minorii, numărul celor care au putut vota este cu siguranţă mai mic cu câteva mii.