In multe companii, blogurile sunt apreciate pentru schimbul de informatii intre angajati, iar mentinerea si actualizarea celor personale ajuta la comunicarea cu prietenii, mai ales in cazurile celor extrem de ocupati.

Totusi, exista cazuri in care unii angajati fac publice informatii din interiorul companiei sau se lanseaza in afirmatii daunatoare angajatorului. Potrivit Mironei Iliescu (gorgeoux.com), specialist in comunicare, libertatea nu ar trebui sa fie limitata: “Libertatea de exprimare pe blog nu aduce prejudicii companiei si nu pune in pericol slujba angajatilor. Cat timp angajatul stie ce teme/informatii pot duce la situatii neplacute, devine responsabilitatea lui sa le evite”. Din nefericire pentru companii, impactul blogului unui angajat poate fi mult mai mare decat cel al CEO-ului. Angajat
ii pot schimba imaginea unei firme, daca blogurile le sunt popularizate.

Tereza Valcan, Corporate Affairs Manager COSMOTE, crede in libertatea de exprimare a angajatilor: “Blogurile angajatilor sunt bloguri personale in care acestia au libertatea de a-si exprima opiniile si ideile. in fapt, consider ca blogurile «umanizeaza» fata corporatista si impersonala a unei companii si chiar ii poate aduce o valoare ada
ugata”.

Temeri
.
 Altii se tem ca exista posibilitatea ca angajatii vor parasi firma in urma unei oferte venite via blog, zice Sorana Savu (PremiumPR). “Amenintarea pe care mi-au semnalat-o cei din jur a fost aceea legata de promovarea oamenilor din companie – prezenta membrilor echipei pe blog i-ar fi expus head-hunter-ilor. Avem blogul de peste sase luni, dar nu s-a intamplat nimic”, spune Savu intr-un material despre blogurile de companie realizat de Cristian Manafu pentru manafu.ro.
Conducerea companiei ar trebui sa considere ca angajatii pot avea bloguri personale chiar si fara stiinta firmei, spune Mirona Iliescu, adaugand ca acestea pot fi anonime.

Solutii
.
 “Este indicat ca firmele sa-si stabileasca o politica simpla si ferma fata de bloguri ca instrument de comunicare si sa fie transmisa tuturor angajatilor. Trebuie sa se specifice cum vede compania blogurile in general si temele/informatiile pe care angajatii nu le pot comunica public fara a aduce prejudicii companiei si a-si pune in pericol slujba.

In mod ideal, ar include si cateva linii directoare de etica de blogger. Astfel, conducerea ar putea sa traduca valorile companiei (ex.: onestitate) in atribute ale comportamentului online”.

Mirona Iliescu este de parere ca exista mai multe solutii: discutii cu angajatii care calca stramb, discutii despre politica firmei fata de bloguri sau despre potentialele probleme ale angajatului, datorate afirmatiilor lui publice. A treia tema de discutie ar fi masurile pe care le va lua fiecare parte implicata pentru a evita astfel de situatii pe viitor.