BNR a cheltuit peste 1,2 miliarde de euro pentru a ”apăra” leul doar luna trecută

În ultima lună, marcată de turbulențe pe piețele internaționale și tensiuni geopolitice grave, Banca Națională a României a intervenit masiv pentru a proteja moneda națională.

BNR a cheltuit peste 1,2 miliarde de euro pentru a ”apăra” leul. Moneda națională este stabilă în ciuda furtunii financiare

Potrivit datelor analizate de Bloomberg, banca centrală a cheltuit peste un miliard de euro pentru a menține stabilitatea leului, într-un context în care investitorii globali s-au retras din activele considerate riscante. În timp ce monedele din regiune au resimțit puternic șocurile externe, leul a rămas surprinzător de stabil. Deprecierea față de euro a fost de doar 0,1% -un semnal clar că intervențiile BNR au avut efectul dorit.

Această stabilitate nu este întâmplătoare. România operează într-un sistem de flotare controlată, ceea ce permite ajustări limitate ale cursului valutar, dar și intervenții punctuale pentru a preveni fluctuații bruște. Contrastul este evident în regiune: monede precum forintul maghiar au avut oscilații mult mai ample, pe fondul aceleiași presiuni globale.

Contextul internațional a fost unul complicat. Războiul din Orientul Mijlociu a alimentat incertitudinea și a dus la creșterea accelerată a prețului petrolului. În paralel, investitorii au migrat către active sigure, retrăgând capital din piețele emergente. Pentru România, acest lucru a însemnat presiune directă asupra leului. În astfel de momente, deprecierea monedei poate alimenta inflația, deja ridicată — în jurul valorii de 10%. Intervenția BNR a avut un dublu scop-stabilizarea cursului valutar și protejarea țintei de inflație

Rezervele valutare – ”scutul” României

Un element cheie care a permis această intervenție este nivelul record al rezervelor valutare. La finalul lunii martie 2026, acestea au ajuns la 67 de miliarde de euro, în creștere față de 65 de miliarde în februarie. Dacă includem și rezerva de aur, totalul se apropie de 80 de miliarde de euro — un buffer considerat „adecvat” de oficialii BNR pentru perioadele de criză. Prim-viceguvernatorul Leonardo Badea a subliniat recent că acest nivel oferă o ancoră solidă într-un climat economic global tot mai imprevizibil.

România nu este un caz izolat. Conform aceleiași surse, mai multe bănci centrale din economii emergente —inclusiv India și Indonezia— au intervenit pentru a-și susține monedele. Creșterea prețurilor la energie și blocajele din lanțurile de aprovizionare pun presiune pe inflație și încetinesc creșterea economică. Țările importatoare de petrol, cum este și România, resimt cel mai puternic aceste efecte. De de altă parte, statele exportatoare beneficiază temporar de pe urma prețurilor ridicate, însă perspectiva globală rămâne fragilă.

Pentru perioada următoare, analiștii urmăresc câteva semnale esențiale: durata volatilitații de pe piețele financiare, evoluția conflictelor geopolitice și nivelul prețurilor la energie Deși rezervele valutare oferă un tampon important, o escaladare a tensiunilor sau menținerea petrolului la prețuri ridicate ar putea forța noi intervenții.

Rezervele valutare ale României au crescut la 67 de miliarde de euro la finalul lunii martie 2026, față de 65 de miliarde de euro în februarie a.c.