BNR nu renunta la validarea normelor de creditare

Banca Nationala a Romaniei (BNR) nu poate renunta la avizarea normelor de creditare ale bancilor comerciale, deoarece nu ne putem permite acum, pentru ca nu avem suficienta experienta, iar echilibrul macroeconomic este inca fragil, a declarat prim-viceguvernatorul Bancii Centrale, Florin Georgescu, la Scoala Bancara Internationala de vara organizata de IBR la care Business Standard este partener media. Propunerea ARB a survenit pe fondul intarzierii procesului de validare a normelor proprii de creditare, iar respingerea acesteia nu va debloca procesul, considerat de bancheri ca fiind generator de concurenta distorsionata.

“Decizia BNR va amana procesul de avizare a normelor de creditare. Comunitatea bancara a considerat ca sistemul de avizare este foarte greoi si de aceea a propus renuntarea la avizarea normelor sau sa ne lase sa le punem in practica si sa le avizeze in termen de trei-sase luni”, puncteaza Radu Gratian Ghetea, presedintele ARB.

Termenul de avizare individuala a fiecarei banci a fost stabilit initial pentru 30 de zile lucratoare, insa neconcordanta normelor emise de bancheri a prelungit sesiunea de aprobare. In prezent, doar patru banci comerciale, respectiv BCR, BRD, Alpha Bank si Volksbank, sunt avizate sa acorde credite flexibilizate clientilor persoane fizice. Aceste norme presupun acordarea de credite cu avans zero si un grad maxim de indatorare de 70%, pentru clientii ale caror venituri depasesc 1.500 euro lunar, respectiv un avans de 10-15% si un grad de indatorare de circa 55% pentru clientii cu venituri medii.

Prudenta este cuvantul de ordine care defineste activitatea BNR, chiar daca gradul de intermediere financiara (ponderea creditului neguvernamental in PIB) in Romania este asteptat sa se situeze in acest an la 30%. Pentru comparatie, la nivelul anului 2005, gradul de intermediere financiara in  UE-15 era de 114,1%.

Oficialul BNR a punctat ca activitatea de reglementare nu este privita separat, ci in ansamblul macroeconomic, motiv pentru care Banca Centrala va crea pe viitor un cadru in care institutiile bancare sa se autoguverneze in limitele stabilite.

“Deficitul de cont curent continua sa se adanceasca, investitiile straine directe finanteaza mai putin acest deficit si nu ar fi prudent ca bancile comerciale sa acorde imprumuturi fara anumite norme”, a subliniat prim-viceguvernatorul BNR. 

Chiar daca prognozele BNR indicau o pondere de 11%  deficitului de cont curent in PIB pentru acest an, trendul accelerat de majorare a deficitului de cont curent, pana la 4,446 miliarde de euro in primele patru luni ale anului, indica mai degraba un nivel de 12% in produsul intern brut. Presiunea exercitata asupra deficitului de cont curent de accentuarea dezechilibrului balantei comerciale este cu atat mai mare, cu cat analistii iau in calcul o majorare a deficitului comercial cu 30% pentru acest an. In plus,  daca anul trecut deficitul de cont curent a fost acoperit in proportie de 91% de investitii straine directe, pentru acest an previziunile sunt mai putin optimiste. Daca prognozele la inceputul anului luau in calcul un volum al investitiilor straine de 6-7 miliarde de euro, rezultatele dupa primele patru luni, de doar 1,60 miliarde de euro, nu fac palpabila tinta propusa de autoritati.  Daca anul trecut gradul de acoperire a deficitului de cont curent prin investitii straine era de 91%, progoza pentru acest an este sumbra, de vreme ce in primele patru luni acesta a fost de doar 36%. Din structura investitiilor straine directe, 38% reprezinta creditele intragrup, restul fiind participatiile la capital si profit reinvestit.