Premierul Ilie Bolojan anunță că sistemul energetic național este stabil după oprirea controlată a Unității 2 de la Cernavodă, provocată de scăderea debitului Dunării, și spune că nu există riscuri pentru alimentarea cu energie a României. În paralel, Guvernul începe deblocarea proiectului Bala 2, o investiție hidrotehnică despre care afirmă că ar putea asigura în următorii ani debitul necesar pentru răcirea reactoarelor de la Cernavodă.
Premierul Ilie Bolojan susține că România poate compensa pe termen scurt energia nucleară pierdută după oprirea Unității 2 de la Cernavodă și că, potrivit estimărilor disponibile, nu există în prezent riscuri pentru alimentarea cu energie la nivel național.
Unitatea 2, cu o putere de aproximativ 650 MW, reprezintă aproape 10% din consumul național de energie în anumite momente. Energia care nu mai este produsă de reactor este compensată prin producție hidro și eoliană, energie pe cărbune și importuri.
„Sistemul energetic este stabil după ce ieri, din cauza scăderii debitului Dunării, a fost necesară oprirea controlată a Unității 2 a Centralei de la Cernavodă”, a transmis premierul.
Bolojan spune că autoritățile au lucrat împreună cu Dispecerul Energetic Național pentru a echilibra sistemul.
România poate importa până la 4.000 MW
Unul dintre instrumentele folosite pentru compensarea producției nucleare este importul de energie.
Premierul afirmă că România dispune în prezent de o capacitate transfrontalieră de import de aproximativ 4.000 MW, ceea ce permite acoperirea unei părți importante din deficitul temporar de producție.
Guvernul a notificat și Comisia Europeană cu privire la situația energetică.
În același timp, autoritățile s-au bazat pe reducerea voluntară a consumului în intervalele de vârf.
Bolojan le-a mulțumit românilor care au răspuns apelurilor de reducere a consumului în special în perioada de seară.
Premierul: „România are nevoie nu doar de stingerea incendiilor”
Mesajul premierului nu s-a limitat însă la situația imediată de la Cernavodă. Bolojan a folosit criza provocată de scăderea debitului Dunării pentru a critica lipsa unor investiții pe termen lung.
„România are nevoie nu doar de stingerea incendiilor. Are nevoie și de măsuri pe termen lung”, a afirmat premierul.
Potrivit acestuia, în energie, efectele deciziilor de investiții și ale politicilor publice se văd după ani, nu de pe o zi pe alta.
„Când nu faci ce trebuie ani de zile, nu există soluții magice pentru a rezolva problemele de pe o zi pe alta”, a transmis Bolojan.
Premierul consideră că situația actuală este determinată atât de seceta din bazinul Dunării, cât și de acumularea, în timp, a unor probleme legate de investiții și prioritizarea proiectelor.
Bala 2, proiectul care ar trebui să rezolve problema apei pentru Cernavodă
În acest context, Ilie Bolojan anunță că a semnat decizia pentru constituirea unui grup interministerial destinat deblocării proiectului Bala 2.
Proiectul este conceput pentru a crește debitul Dunării către zona Cernavodă și, implicit, pentru a asigura apa necesară sistemelor de răcire ale centralei nucleare.
Potrivit datelor citate de premier, investiția presupune lucrări hidrotehnice, dragare și lucrări pentru siguranța navigației.
Realizarea proiectului ar permite, conform estimărilor incluse în proiect, creșterea nivelului apei pe Dunărea Veche cu peste un metru și aproape dublarea debitului.
Bolojan afirmă că proiectul avea din 2024 toate avizele și aprobările necesare, inclusiv hotărârea de Guvern privind indicatorii investiției, dar nu a fost considerat prioritar și nu a primit finanțare.
„Îl prioritizăm, îl deblocăm, reverificăm soluțiile propuse, aducem prețurile la zi și asigurăm finanțarea”, a declarat premierul.
Licitația pentru proiectare și execuție urmează să fie organizată de Administrația Fluvială de la Galați.
În trei ani ar putea fi asigurată apa pentru reactoarele de la Cernavodă
Premierul estimează că, într-un scenariu realist, lucrările ar putea fi finalizate în aproximativ trei ani.
Obiectivul este ca infrastructura rezultată să asigure apa necesară pentru răcirea Unităților 1 și 2, dar și a viitoarelor Unități 3 și 4 de la Cernavodă.
Miza este astfel mult mai mare decât rezolvarea problemei actuale. Guvernul încearcă să elimine una dintre vulnerabilitățile infrastructurale care pot afecta funcționarea centralei nucleare în perioade de secetă severă și debite foarte scăzute ale Dunării.
Cernavodă: aproape 20% din necesarul de energie, dacă ambele reactoare funcționează
Bolojan susține că, dacă lucrările pentru creșterea debitului Dunării spre Cernavodă ar fi fost realizate și prioritizate anterior, centrala nucleară ar fi putut funcționa în condițiile actuale.
În acest caz, cele două reactoare ar fi asigurat aproape 20% din necesarul de energie al României, potrivit premierului.
Oprirea Unității 2 înseamnă pierderea temporară a unei capacități de circa 650 MW, iar în cazul în care ambele unități de la Cernavodă ar fi indisponibile, deficitul de producție nucleară ar fi semnificativ mai mare.
„Când ai o funcție de răspundere, gândești pe termen lung”
Premierul și-a încheiat mesajul cu o critică directă la adresa modului în care au fost gestionate investițiile energetice în trecut.
„Când ai o funcție de răspundere, gândești pe termen lung, faci ceea ce trebuie, nu ceea ce dă bine”, a spus Bolojan.
El consideră că actuala situație este rezultatul combinat al unui fenomen natural – seceta și scăderea debitului Dunării – și al unor decizii administrative amânate de-a lungul anilor.
Pentru moment, însă, autoritățile transmit că sistemul energetic este stabil, iar energia nucleară pierdută este compensată prin hidro, eolian, cărbune și importuri.
Problema de fond rămâne însă nerezolvată până la realizarea unor investiții care să reducă vulnerabilitatea Cernavodă în perioadele de secetă extremă.
Deblocarea Bala 2 devine astfel una dintre principalele investiții strategice pentru securitatea energetică a României: pe termen scurt, țara se bazează pe importuri și pe redistribuirea producției interne; pe termen lung, Guvernul vrea să se asigure că lipsa apei nu mai poate scoate din funcțiune principala sursă de energie nucleară a României.
