Se pare că Volksbank România, care are un vast portofoliu de credite în CHF, a luat o decizie istorică, ce va marca întreaga piaţă.
Banca ar urma să propună clienţilor care au astfel de împrumuturi conversia acestor credite în moneda naţională, la un curs de aproximativ 2,5 lei/CHF, cu DAE de 5,81% pe an şi cu o reducere a soldului de 20-35%, după cum ne-au spus surse apropiate situaţiei. Potrivit acestora, banca va demara o campanie publicitară pe această temă.
Contactaţi de ziarul BURSA, reprezentanţii Volksbank România nu au dorit să comenteze informaţia.
Gheorghe Piperea, avocatul a circa 2.500 de reclamanţi care au solicitat în instanţă denominarea creditelor în franci elveţieni, susţine că, dacă se va întâmpla acest lucru, "nu mai este loc de întoarcere pentru nicio bancă".
Domnia sa ne-a declarat: "Toate instituţiile financiare care au astfel de credite vor fi în ofsaid şi nu au cum să rămână aşa. Băncile trebuie să ia decizii similare, altfel Volksbank poate face o adevărată afacere, preluând creditele de la celelalte instituţii financiare, în baza înţelegerilor cu clienţii altor bănci, după care le va converti, în noile condiţii".
Gheorghe Piperea ne-a spus că domnia sa nu a primit nimic oficial legat de această decizie: "Deşi, ca reprezentant al unui număr destul de mare de reclamanţi contra Volksbank în această speţă, ar fi trebuit să fiu priumul care să primesc o astfel de ofertă, personal, nu am văzut niciun document oficial pe subiect. Acest fapt mă face să fiu reţinut în a crede astfel de zvonuri, dar, dacă ele se vor adeveri, nu pot decât să mă bucur că, în sfârşit, munca mea de peste un an a dat roade".
Nicolae Cinteză: "Discountul acordat de Volksbank ar putea fi impozitat de Ministerul Finanţelor"
Volksbank a informat Banca Centrală cu privire la oferta care ar urma să fie trimisă clienţilor cu împrumuturi în franci elveţieni, după cum ne-a spus Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei de Supraveghere din cadrul BNR, care ne-a precizat: "Am fost informaţi de către bancă referitor la această hotărâre, dar Banca Naţională nu are nicio implicare, decizia nu-i aparţine".
Domnul Cinteză consideră că soluţia Volksbank este una bună şi că instituţia financiară a făcut deja primul pas în această direcţie, prin majorarea capitalului social.
Şeful Supravegherii de la BNR ne-a explicat că soluţia identificată de Volksbank reprezintă o conversie a creditelor contractate în CHF la cursul zilei, cu un discount aplicat: "Conversia va fi făcută la cursul din ziua respectivă (n.r. ziua în care va fi efectuată conversia), cu acordarea unui discount pe expunere. Mai exact, întâi se va face transferul în lei la cursul din ziua conversiei, după care va fi aplicat discountul la expunere. Astfel, dacă vom împărţi expunerea rămasă la volumul de franci elveţieni, ne va ieşi un curs de 2 lei şi ceva pentru un CHF".
Nicolae Cinteză susţine că o conversie la cursul istoric ar fi ilegală, precizând: "În acest context, nu ştiu cum se va termina procesul de la Galaţi (n.r. Tribunalul Galaţi a hotărât conversia unui credit în CHF acordat de Volksbank, la cursul istoric plus o marjă de 10%), pentru că decizia nu-şi are susţinere într-o prevedere legală. A se vedea în acest sens şi recenta decizie a Curţii Supreme de Justiţie din Ungaria, care spune că procedura de conversie poate fi aplicată la cursul zilei, nu la cel istoric".
Potrivit oficialului BNR, de circa două luni se lucrează la definitivarea acestei soluţii, întrucât există ideea că discountul aplicat soldului ar putea fi impozitat.
Domnia sa ne-a explicat: "Acum se discută cu Ministerul Finanţelor Publice, pentru că băncile nu pot hotărî în această problemă. Se pune întrebarea dacă instituţiile financiare să facă stopaj la sursă şi să vireze contravaloarea impozitului la Finanţe. Este o problemă fiscală similară cu discountul aplicat impozitului pe locuinţe de autorităţile locale, acela nefiind impozitat".
Luminiţa Ristea, managing partner în cadrul companiei de consultanţă Nexia International, ne-a spus că, în cazul unui agent economic, renunţarea la un credit este considerată venit, iar suma respectivă este impozitată, dar că în cazul persoanelor fizice nu există o reglementare expresă în legislaţie cu privire la acest aspect.
Directorul Direcţiei Supraveghere de la BNR ne-a declarat, recent, în cadrul unui interviu, că, pentru ges¬tionarea riscului valutar, reglementările europene stabilesc ca optimă o diferenţă între activele şi pasivele în valută ale unei bănci la un nivel care să se încadreze în intervalul -2% / +2% din fondurile proprii ale unei bănci. "Neîncadrarea în acest interval conduce automat la mărirea cerinţei de capital. Deci, la scăderea solvabilităţii", ne-a explicat Nicolae Cinteză, subliniind că aprobarea unui proiect legislativ care să impună conversia în lei a creditelor luate în CHF va afecta şi dreptul de proprietate.
"Soluţia băncilor ca să se echilibreze este să-şi mărească activul în valută, adică să cumpere valută. În acest caz, vom avea presiune pe curs, iar BNR va trebui să vândă valută", potrivit domnului Cinteză, care ne-a declarat: "Până acum, băncile au finanţat creditele ipotecare cu surse externe atrase pe termene mari, de 5-6 ani, de la băncile mamă, care au fost rostogolite, pentru susţinerea creditelor pe 20 de ani. Acum se doreşte transformarea acestor credite în lei. De unde luăm sursa în lei ca să finanţăm împrumuturile acordate? În România nu există surse în lei pe termen lung. Avem o problemă de lichiditate care este un pericol la adresa stabilităţii sistemului bancar.
Conversia unui credit trebuie să fie opţiunea băncii, astfel încât aceas¬ta să aibă tot timpul o poziţie valutară optimă şi să nu-şi creeze cerinţe de capital foarte mari".
Bancherii refuză să comenteze soluţia identificată de Volksbank
